Leul a luat foc după victoria lui Simion! BNR a pompat 2 miliarde de euro ca să salveze moneda

06 Mai 2025, 13:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
06 Mai 2025, 13:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Naţională a României a cheltuit luni aproximativ 2 miliarde de euro pentru a stabiliza cursul de schimb al leului, ca reacţie la reacţiile pieţei după rezultatul primului tur al alegerilor prezidenţiale, în care George Simion a obţinut victoria, potrivit unor surse oficiale citate de G4Media.

Presiunea pe moneda naţională a fost resimţită încă de dimineaţă şi s-a accentuat în cursul după-amiezii, când investitorii au început să renunţe la lei în favoarea euro pentru a-şi proteja economiile. Sursele citate au indicat că această mişcare masivă a capitalului a determinat intervenţia urgentă a BNR.

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a confirmat tensiunile de pe piaţa valutară: „În ultima perioadă a apărut o schimbare importantă pe piaţa valutară. Intrările de capital au scăzut, iar ieşirile au crescut semnificativ. În consecinţă, pentru a tempera aceste mişcări trebuie atrasă lichiditatea din piaţă şi dobânzile să crească. BNR va căuta un optim pentru această situaţie”, a declarant acesta pentru G4Media.

O depreciere puternică a leului ar putea avea efecte economice semnificative, precum scumpirea produselor şi serviciilor, reducerea puterii de cumpărare şi majorarea ratelor la creditele în euro.

Potrivit aceloraşi surse, „o situaţie similară s-a întâmplat imediat după primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2024, când a câştigat Călin Georgescu”.

Temerile investitorilor şi ale populaţiei sunt alimentate de incertitudinile legate de direcţia politică a lui George Simion, care a propus un program populist şi a exprimat poziţii critice faţă de politicile Uniunii Europene. România depinde în prezent de fondurile europene pentru finanţarea proiectelor majore de infrastructură şi a programelor sociale.

Mai mult, George Simion a declarat în repetate rânduri că, în cazul unei victorii, îl va numi premier pe Călin Georgescu. Acesta din urmă a susţinut idei controversate în campania sa, precum naţionalizarea terenurilor agricole şi chiar ieşirea României din NATO.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!