Leul moldovenesc mult mai slab față de euro are monede de 1 leu, 2 lei și 5 lei, iar leul românesc nu are

Deşi diferenţa de putere de cumpărare dintre leul moldovenesc şi cel românesc este de 1 la 4, leul moldovenesc există pe piaţă ca monedă de 1 leu, de 2 lei, de 5 lei, chiar şi de 10 lei.

De ce România nu are monedă de 1 leu, 2 lei sau 5 lei, iar Republica Moldova, a cărei monedă naţională are o putere de cumpărare de 4 ori mai mică decât leul românesc, are monedă de 1 leu, 2 lei, 5 lei, ba chiar şi de 10 lei?

Noile monede au fost introduse ca urmare a unui amplu studiu economic privitor la utilizarea banilor în numerar în Republica Moldova şi pe plan internaţional. Potrivit acestuia, bancnotele cu valoare mică utilizate în Republica Moldova au intrat în «zona de monetizare», definită prin folosirea lor frecventă pentru cumpărături zilnice, ceea ce explică uzura lor rapidă. Banca Naţională a Moldovei a angajat consultări publice, în vara-toamna anului 2017, cu experţi independenţi, autorităţi locale şi centrale, reprezentanţi ai mediului de afaceri şi bancar, care au confirmat concluziile formulate de studiul BNM“, au transmis reprezentanţii BNM.

În acelaşi timp, înlocuirea treptată a bancnotelor de valoare mică cu monede de metal permite economii substanţiale ale costurilor de producţie suportate de BNM. La un cost similar per unitate, monedele au o durată de viaţă de cel puţin zece ori mai mare decât bancnotele cu valoare nominală mică, se mai arată în informaţiile transmise de reprezentanţii BNM, citați de Ziarul Financiar.

#leu #valută #moneda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei va creşte cu doar 1% în 2025, al patrulea an al războiului din Ucraina, a recunoscut vineri preşedintele rus, Vladimir Putin, în timpul intervenţiei sale în faţa presei şi a cetăţenilor, transmisă în direct la televiziune, informează EFE, potrivit Agerpres.

“Creşterea PIB-ului (în 2025) este de 1%”, a afirmat el şi a adăugat că, “dacă analizăm ultimii trei ani, creşterea totală a fost de 9,7%”. Şeful statului rus a mai adăugat că, între timp, “în această perioadă creşterea economiei în zona euro a fost de 3,1%”.

Preşedintele Vladimir Putin a indicat că încetinirea economiei ruse “este o acţiune conştientă a Guvernului, a Băncii Centrale a Rusiei şi, în special, a conducerii statului rus, legată de controlul inflaţiei”.

“Şi trebuie să subliniem că rezolvăm această sarcină în termeni generali deoarece ne-am propus obiectivul de a reduce inflaţia cel puţin până la 6%”, a declarat liderul de la Kremlin, indicând că cel mai probabil acest indicator va fi mai mic şi se va situa în jurul valorii de 5,7-5,8%.

El a subliniat că “reducerea ritmului de creştere economică este un pas conştient, preţul pentru a menţine calitatea economiei şi a indicatorilor macroeconomici”.

A mai susţinut că, în 2025, producţia industrială a crescut în paralel cu PIB-ul cu 1%, “dar industria prelucrătoare a crescut cu 3,1%”.

Fără a se referi la cheltuielile militare ale anului care se încheie, Vladimir Putin a afirmat că “deficitul bugetului federal este de 2,6%” şi a prognozat că acest indicator se va reduce la 1,6% în 2026.

Din cauza sancţiunilor americane împotriva celor două cele mai mari companii petroliere ruseşti, în noiembrie exporturile de petrol ale Rusiei au scăzut cu 35%. În plus, Ministerul rus al Apărării a recunoscut săptămâna aceasta că statul a cheltuit aproximativ 140 de miliarde de dolari în campania militară din Ucraina în 2025, adică 5,1% din bugetul federal.