Leul moldovenesc mult mai slab față de euro are monede de 1 leu, 2 lei și 5 lei, iar leul românesc nu are

Deşi diferenţa de putere de cumpărare dintre leul moldovenesc şi cel românesc este de 1 la 4, leul moldovenesc există pe piaţă ca monedă de 1 leu, de 2 lei, de 5 lei, chiar şi de 10 lei.

De ce România nu are monedă de 1 leu, 2 lei sau 5 lei, iar Republica Moldova, a cărei monedă naţională are o putere de cumpărare de 4 ori mai mică decât leul românesc, are monedă de 1 leu, 2 lei, 5 lei, ba chiar şi de 10 lei?

Noile monede au fost introduse ca urmare a unui amplu studiu economic privitor la utilizarea banilor în numerar în Republica Moldova şi pe plan internaţional. Potrivit acestuia, bancnotele cu valoare mică utilizate în Republica Moldova au intrat în «zona de monetizare», definită prin folosirea lor frecventă pentru cumpărături zilnice, ceea ce explică uzura lor rapidă. Banca Naţională a Moldovei a angajat consultări publice, în vara-toamna anului 2017, cu experţi independenţi, autorităţi locale şi centrale, reprezentanţi ai mediului de afaceri şi bancar, care au confirmat concluziile formulate de studiul BNM“, au transmis reprezentanţii BNM.

În acelaşi timp, înlocuirea treptată a bancnotelor de valoare mică cu monede de metal permite economii substanţiale ale costurilor de producţie suportate de BNM. La un cost similar per unitate, monedele au o durată de viaţă de cel puţin zece ori mai mare decât bancnotele cu valoare nominală mică, se mai arată în informaţiile transmise de reprezentanţii BNM, citați de Ziarul Financiar.

#leu #valută #moneda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.