Leul moldovenesc mult mai slab față de euro are monede de 1 leu, 2 lei și 5 lei, iar leul românesc nu are

Deşi diferenţa de putere de cumpărare dintre leul moldovenesc şi cel românesc este de 1 la 4, leul moldovenesc există pe piaţă ca monedă de 1 leu, de 2 lei, de 5 lei, chiar şi de 10 lei.

De ce România nu are monedă de 1 leu, 2 lei sau 5 lei, iar Republica Moldova, a cărei monedă naţională are o putere de cumpărare de 4 ori mai mică decât leul românesc, are monedă de 1 leu, 2 lei, 5 lei, ba chiar şi de 10 lei?

Noile monede au fost introduse ca urmare a unui amplu studiu economic privitor la utilizarea banilor în numerar în Republica Moldova şi pe plan internaţional. Potrivit acestuia, bancnotele cu valoare mică utilizate în Republica Moldova au intrat în «zona de monetizare», definită prin folosirea lor frecventă pentru cumpărături zilnice, ceea ce explică uzura lor rapidă. Banca Naţională a Moldovei a angajat consultări publice, în vara-toamna anului 2017, cu experţi independenţi, autorităţi locale şi centrale, reprezentanţi ai mediului de afaceri şi bancar, care au confirmat concluziile formulate de studiul BNM“, au transmis reprezentanţii BNM.

În acelaşi timp, înlocuirea treptată a bancnotelor de valoare mică cu monede de metal permite economii substanţiale ale costurilor de producţie suportate de BNM. La un cost similar per unitate, monedele au o durată de viaţă de cel puţin zece ori mai mare decât bancnotele cu valoare nominală mică, se mai arată în informaţiile transmise de reprezentanţii BNM, citați de Ziarul Financiar.

#leu #valută #moneda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Importurile de motorină ale Ucrainei prin România „nu și-au revenit la nivelurile de dinaintea interdicției”, arată o analiză Profit.ro, deși Kievul a renunțat la restricțiile impuse pe 1 octombrie privind livrările prin portul Constanța. Traderii care foloseau terminalele constănțene preferă acum să vândă pe alte piețe, „printre care România, Serbia și Republica Moldova”.

În analiză se precizează că în octombrie „importurile maritime de motorină prin Oil Terminal au scăzut cu 50%”, până la 190.000 de tone, ceea ce a obligat compania românească să își reducă estimările de venituri pe 2025. Incertitudinea creată de Ucraina a dus la reorientarea comercianților: un operator citat de Enkorr spune că „ne vom concentra pe alte piețe”, iar altul afirmă că „vindem activ pe piața din România”.

Efectele se simt și în Republica Moldova. Analiza notează că „unele companii moldovenești au redevenit active în terminalele de la Marea Neagră”, după oprirea livrărilor de la rafinăria Petrotel-Lukoil, afectată de sancțiunile SUA. Totodată, presa de la Kiev relatează că Ucraina ar fi ridicat restricția privind motorina din portul Giurgiulești, ceea ce ar permite firmelor moldovenești „să poată reexporta carburanți în Ucraina”.

”Cererea de motorină din partea Republicii Moldova ar putea crește și mai mult, deoarece există zvonuri, potrivit presei de la Kiev, că Ucraina a ridicat interdicția privind importurile de motorină din portul Giurgiulești, ceea ce ar permite firmelor moldovenești să poată reexporta carburanți în Ucraina”, se menționează în analiza jurnaliștilor români.

În aceasta se subliniază că și fluxurile de motorină din India, aproximativ „73.000 de tone sosite la Constanța”, au fost redirecționate către România, Serbia și Republica Moldova, pe fondul scăderii cotațiilor și al schimbărilor din piață.

#port constanta #Ucraina #motorina #Moldova