Liderii UE vor aproba achiziționarea în comun de gaze naturale, gaze lichefiate şi hidrogen înainte de iarna următoare

Şefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană vor ajunge la un acord pentru a achiziţiona în comun gaze naturale, gaze lichefiate şi hidrogen înainte de iarna următoare, potrivit unei variante de lucru a comunicatului ce va fi aprobat la finalul summitul liderilor UE din 24-25 martie, informează Reuters.

După ce Rusia a invadat Ucraina, prețul pentru gazul natural a crescut considerabil. În acest context, UE încearcă să îşi reducă dependenţa de gazele ruseşti încă din acest an, dar asta înseamnă majorarea importurilor de la alţi furnizori, precum Qatarul şi SUA.

„Cu privire la iarna următoare, statele membre şi Comisia vor colabora de urgenţă cu privire la achiziţiile comune de gaze naturale, gaze lichefiate şi hidrogen”, se precizează în documentul care va fi aprobat la finalul summitul liderilor UE din 24-25 martie şi care a fost consultat de Reuters.

Anul trecut, Executivul comunitar a propus un sistem prin care statele membre UE să achiziţioneze la comun stocuri strategice de gaze, după ce o serie de ţări, precum Spania, au cerut astfel de achiziţii ca o modalitate de a dispune o rezervă împotriva eventualelor perturbări pe partea de aprovizionare.

Rusia furnizează 40% din necesarul de gaze naturale al UE.

Comisia Europeană va ajuta ţările membre să demareze achiziţiile comune de gaze în acest an şi în zilele următoare este aşteptată să propună o serie de reguli care vor obliga statele să umple depozitele de gaze până la 90% din capacitate înainte de venirea fiecărei ierni. În prezent, depozitele de gaze din UE au un grad de umplere de 26%, scrie Agerpres.

Documentul consultat de Reuters menţionează că ţările membre sunt de acord să îşi coordoneze măsurile pentru a umple depozitele de gaze şi să înceapă acest lucru „în cel mai scurt timp posibil”.

Liderii europeni ar putea de asemenea analiza săptămâna aceasta noi măsuri pentru a proteja consumatorii de creştere preţurilor la energie şi să discute cum ar putea „optimiza” modul de funcţionare a pieţelor energetice. În acest sens, liderii UE vor cere Comisiei „să ia măsurile necesare” pentru a realiza acest lucru.

Preţul gazelor naturale în Europa a crescut încă înainte de invadarea Ucrainei, ceea ce a determinat guvernele să aloce miliarde de euro pentru reduceri de taxe şi subvenţii în ideea de a proteja cetăţenii de facturile majorate. Însă găsirea unui răspuns comun la nivelul UE s-a dovedit dificilă deoarece ţările membre sunt responsabile de politicile energetice naţionale şi au opinii diferite cu privire la necesitatea unor acţiuni la nivelul întregului bloc comunitar. În timp ce state precum Spania, Belgia, Portugalia, Italia şi Grecia cer o intervenţie a statului pe pieţele energetice din Europa, ţări precum Germania, Ţările de Jos şi Danemarca se opun intervenţiei pe piaţă şi avertizează că aceasta ar provoca perturbări pe piaţă şi ar afecta investiţiile în energia verde.

#gaz lichefiat #gaz natural #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.