Liderii UE vor aproba achiziționarea în comun de gaze naturale, gaze lichefiate şi hidrogen înainte de iarna următoare

Şefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană vor ajunge la un acord pentru a achiziţiona în comun gaze naturale, gaze lichefiate şi hidrogen înainte de iarna următoare, potrivit unei variante de lucru a comunicatului ce va fi aprobat la finalul summitul liderilor UE din 24-25 martie, informează Reuters.

După ce Rusia a invadat Ucraina, prețul pentru gazul natural a crescut considerabil. În acest context, UE încearcă să îşi reducă dependenţa de gazele ruseşti încă din acest an, dar asta înseamnă majorarea importurilor de la alţi furnizori, precum Qatarul şi SUA.

„Cu privire la iarna următoare, statele membre şi Comisia vor colabora de urgenţă cu privire la achiziţiile comune de gaze naturale, gaze lichefiate şi hidrogen”, se precizează în documentul care va fi aprobat la finalul summitul liderilor UE din 24-25 martie şi care a fost consultat de Reuters.

Anul trecut, Executivul comunitar a propus un sistem prin care statele membre UE să achiziţioneze la comun stocuri strategice de gaze, după ce o serie de ţări, precum Spania, au cerut astfel de achiziţii ca o modalitate de a dispune o rezervă împotriva eventualelor perturbări pe partea de aprovizionare.

Rusia furnizează 40% din necesarul de gaze naturale al UE.

Comisia Europeană va ajuta ţările membre să demareze achiziţiile comune de gaze în acest an şi în zilele următoare este aşteptată să propună o serie de reguli care vor obliga statele să umple depozitele de gaze până la 90% din capacitate înainte de venirea fiecărei ierni. În prezent, depozitele de gaze din UE au un grad de umplere de 26%, scrie Agerpres.

Documentul consultat de Reuters menţionează că ţările membre sunt de acord să îşi coordoneze măsurile pentru a umple depozitele de gaze şi să înceapă acest lucru „în cel mai scurt timp posibil”.

Liderii europeni ar putea de asemenea analiza săptămâna aceasta noi măsuri pentru a proteja consumatorii de creştere preţurilor la energie şi să discute cum ar putea „optimiza” modul de funcţionare a pieţelor energetice. În acest sens, liderii UE vor cere Comisiei „să ia măsurile necesare” pentru a realiza acest lucru.

Preţul gazelor naturale în Europa a crescut încă înainte de invadarea Ucrainei, ceea ce a determinat guvernele să aloce miliarde de euro pentru reduceri de taxe şi subvenţii în ideea de a proteja cetăţenii de facturile majorate. Însă găsirea unui răspuns comun la nivelul UE s-a dovedit dificilă deoarece ţările membre sunt responsabile de politicile energetice naţionale şi au opinii diferite cu privire la necesitatea unor acţiuni la nivelul întregului bloc comunitar. În timp ce state precum Spania, Belgia, Portugalia, Italia şi Grecia cer o intervenţie a statului pe pieţele energetice din Europa, ţări precum Germania, Ţările de Jos şi Danemarca se opun intervenţiei pe piaţă şi avertizează că aceasta ar provoca perturbări pe piaţă şi ar afecta investiţiile în energia verde.

#gaz lichefiat #gaz natural #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile la alimente vor continua să pună presiune pe bugetele familiilor în 2026, însă diferențele dintre țări vor fi uriașe. Potrivit estimărilor Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, inflația alimentară globală este prognozată la o medie de 3,2%, dar în unele state scumpirile vor depăși 50%, în timp ce în altele prețurile ar putea chiar să scadă, notează platforma visual capitalist, care a pregătit o hartă a scumpirilor în lume.

Cea mai mare creștere este estimată în Iran, unde alimentele ar urma să fie cu 55,9% mai scumpe față de anul precedent. Pe următoarele locuri se află Argentina cu 33,2% și Turcia cu 25,1%. Creșteri de peste 20% sunt estimate în Haiti (24,1%) și Malawi (21,2%).

Republica Moldova se poziționează pe locul 43 din 160 în clasamentul scumpirilor, în țara noastră fiind prognozată o creștere de 4,9% în 2026. Totodată, Ucraina ar putea înregistra o inflație alimentară de 9,2%, România – 7,4%, iar Rusia se așteaptă 4,6%.

La polul opus se află statele unde prețurile alimentelor ar putea scădea. Cea mai accentuată diminuare este prognozată în Nigeria cu -18,1%. Reduceri importante sunt estimate și în Liberia, unde prețurile la alimente ar putea scădea cu 7,4%, în Togo, cu 6,4%, iar în Costa Rica, cu 6,0%. De asemenea, Fiji este prognozată cu o reducere de 3,5%, iar în Morocco se așteaptă o scădere de 2,8% a prețurilor alimentare în 2026.

Presiunile inflaționiste rămân cele mai puternice în economiile emergente și în țările dependente de importuri. Inflația alimentară este influențată de evoluția cursului valutar, de prețurile materiilor prime, de perturbările comerciale și de condițiile interne de aprovizionare. Țările care se confruntă cu deprecierea monedei sau cu instabilitate economică persistentă tind să înregistreze creșteri mai accentuate ale prețurilor la alimente.

Pe de altă parte, potrivit prognozelor FMI, care vizează 190 de economii la nivel global, în Republica Moldova inflația ar urma să crească cu 5,5% în anul 2026.