Liderii UE vor aproba achiziționarea în comun de gaze naturale, gaze lichefiate şi hidrogen înainte de iarna următoare

Şefii de stat şi de guvern din Uniunea Europeană vor ajunge la un acord pentru a achiziţiona în comun gaze naturale, gaze lichefiate şi hidrogen înainte de iarna următoare, potrivit unei variante de lucru a comunicatului ce va fi aprobat la finalul summitul liderilor UE din 24-25 martie, informează Reuters.

După ce Rusia a invadat Ucraina, prețul pentru gazul natural a crescut considerabil. În acest context, UE încearcă să îşi reducă dependenţa de gazele ruseşti încă din acest an, dar asta înseamnă majorarea importurilor de la alţi furnizori, precum Qatarul şi SUA.

„Cu privire la iarna următoare, statele membre şi Comisia vor colabora de urgenţă cu privire la achiziţiile comune de gaze naturale, gaze lichefiate şi hidrogen”, se precizează în documentul care va fi aprobat la finalul summitul liderilor UE din 24-25 martie şi care a fost consultat de Reuters.

Anul trecut, Executivul comunitar a propus un sistem prin care statele membre UE să achiziţioneze la comun stocuri strategice de gaze, după ce o serie de ţări, precum Spania, au cerut astfel de achiziţii ca o modalitate de a dispune o rezervă împotriva eventualelor perturbări pe partea de aprovizionare.

Rusia furnizează 40% din necesarul de gaze naturale al UE.

Comisia Europeană va ajuta ţările membre să demareze achiziţiile comune de gaze în acest an şi în zilele următoare este aşteptată să propună o serie de reguli care vor obliga statele să umple depozitele de gaze până la 90% din capacitate înainte de venirea fiecărei ierni. În prezent, depozitele de gaze din UE au un grad de umplere de 26%, scrie Agerpres.

Documentul consultat de Reuters menţionează că ţările membre sunt de acord să îşi coordoneze măsurile pentru a umple depozitele de gaze şi să înceapă acest lucru „în cel mai scurt timp posibil”.

Liderii europeni ar putea de asemenea analiza săptămâna aceasta noi măsuri pentru a proteja consumatorii de creştere preţurilor la energie şi să discute cum ar putea „optimiza” modul de funcţionare a pieţelor energetice. În acest sens, liderii UE vor cere Comisiei „să ia măsurile necesare” pentru a realiza acest lucru.

Preţul gazelor naturale în Europa a crescut încă înainte de invadarea Ucrainei, ceea ce a determinat guvernele să aloce miliarde de euro pentru reduceri de taxe şi subvenţii în ideea de a proteja cetăţenii de facturile majorate. Însă găsirea unui răspuns comun la nivelul UE s-a dovedit dificilă deoarece ţările membre sunt responsabile de politicile energetice naţionale şi au opinii diferite cu privire la necesitatea unor acţiuni la nivelul întregului bloc comunitar. În timp ce state precum Spania, Belgia, Portugalia, Italia şi Grecia cer o intervenţie a statului pe pieţele energetice din Europa, ţări precum Germania, Ţările de Jos şi Danemarca se opun intervenţiei pe piaţă şi avertizează că aceasta ar provoca perturbări pe piaţă şi ar afecta investiţiile în energia verde.

#gaz lichefiat #gaz natural #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bill Gates, cofondatorul Microsoft și al cincilea cel mai bogat om din lume, a anunțat un plan ambițios: în următoarele două decenii, va dona aproape întreaga sa avere – estimată la 168 de miliarde de dolari – pentru cauze umanitare. Fondatorul Microsoft a declarat că dorește ca donațiile caritabile totale prin Fundația Gates să depășească 200 de miliarde de dolari, urmând ca organizația să-și încheie activitatea până în 2045.

„Oamenii vor spune multe lucruri despre mine când voi muri, dar sunt hotărât ca ‘a murit bogat’ să nu fie unul dintre ele”, a scris Gates pe blogul său personal. El consideră că acumularea uriașă de avere de către miliardari este o problemă gravă și a fost inspirat de avertismentele istorice ale magnatului Andrew Carnegie privind responsabilitatea socială a celor bogați.

Fundația Bill & Melinda Gates, creată în 2000, a donat deja peste 100 de miliarde de dolari pentru sănătatea globală, educație și lupta împotriva sărăciei. Totuși, Gates a avertizat că filantropia nu poate înlocui finanțările guvernamentale, criticând tăierile masive ale ajutoarelor externe operate de state precum SUA, Regatul Unit și Franța.

Gates l-a atacat frontal pe Elon Musk, acuzându-l că a contribuit la colapsul ajutorului umanitar internațional. În februarie, departamentul pentru „eficiență guvernamentală” condus de Musk a închis practic USAID, principala agenție americană de dezvoltare, responsabilă cu distribuirea a 42,5 miliarde de dolari în 2023 pentru asistență medicală, alimente și apă potabilă în țările sărace.

„Imaginea celui mai bogat om din lume contribuind la moartea celor mai săraci copii este una greu de acceptat”, a declarat Gates pentru Financial Times. Estimările inițiale ale USAID arată consecințe devastatoare: peste un milion de copii ar putea rămâne fără apărare în fața malnutriției severe, iar 166.000 de oameni riscă să moară din lipsă de medicamente esențiale, precum cele împotriva malariei.

Gates a amintit că în 2010 a lansat împreună cu Melinda French Gates și Warren Buffett inițiativa Giving Pledge, prin care miliardarii se angajează să doneze cel puțin jumătate din averile lor. Deși Elon Musk a semnat acest angajament, rămâne neclar dacă va respecta promisiunea. Potrivit Forbes, până acum Musk a donat efectiv mai puțin de 1% din averea sa, cu donații estimate la circa 620 de milioane de dolari.

„Un aspect aparte al Giving Pledge este că îl poți îndeplini și după moarte. Cine știe? Poate că va deveni un mare filantrop post-mortem”, a ironizat Gates.