Liniștea dinaintea furtunii! O nouă criză energetică amenință Moldova. Contractul cu Gazprom, în stand by

Gigantul rus Gazprom deocamdată nu a răspuns la nicio scrisoare din partea reprezentanților Chișinăului referitor la soarta contractului de livrare a gazelor naturale după 1 mai, a declarat Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

Potrivit lui Spînu, autoritățile de la Chișinău sunt pregătite „pentru orice scenariu. Șapte companii europene sunt gata să livreze gaze naturale Republicii Moldova. Pentru luna mai există alternative pentru aprovizionarea țării cu gaze. Moldova va achiziționa în mai gaze pe piață prin intermediul companiei de stat Energocom”, a explicat Spînu.

Avem 24 mil. metru cubi de gaz stocați în România și Moldova. Necesarul este de 45 mil. metri cubi, dar scade necesarul la aproximativ 32 mil. metri cubi urmare a rezervelor. Cele 24 mil. metri cubi asigură 75% din necesarul pentru luna mai, în condițiile în care Termoelectrica lucrează deja pe păcură. Or, în caz de întrerupere Energocom va achiziționa gaz de pe piață”.

În luna aprilie prețul de achiziție al metanului a fost de 1193 USD pentru mia de metri cubi, iar pe piață era de 1226 USD. În aceste condiții, Spînu a precizat că nu se planifică majorarea tarifului pentru aprilie și mai. „Ulterior vom decide, dacă va fi nevoie. Avem o situație fără precedent când prețul pe timp de vară al gazului este mai mare decât iarna”.

La 1 noiembrie 2021 a intrat în vigoare contractul de livrare a gazelor pe o perioadă de cinci ani. În urma negocierilor cu Gazprom la Sankt Petersburg în octombrie 2021, partea moldovenească și cea rusă au semnat un protocol suplimentar la contractul de furnizare a gazelor naturale. Documentul prevede efectuarea unui audit al datoriei istorice pentru a depăși neînțelegerile la acest subiect. Gazprom susține că datoria malului drept al Nistrului este de 709 milioane de dolari, inclusiv penalități. Partea moldovenească consideră că această sumă este prea mare.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Ggazprom #gaz #contract

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.