Cu bisturiul pe justiție. Litvinenco vrea să treacă membrii CSM și CSP prin ciurul integrității

Candidații la funcția de membru al CSM și CSP vor fi supuși evaluării integrității, potrivit proiectului de lege votat în prima lectură în ședința din 21 ianuarie a Parlamentului.

Punerea în aplicare a acestui proiect de lege va permite să avem un CSM și un CSP cu oameni curați și integri, ceea ce va face ca procesul de curățare a sistemului de justiție să fie mai ușor. Mă refer atât la curățarea sistemului pe interior, cât și la viitoarea evaluare externă și extraordinară a judecătorilor și procurorilor”, a explicat ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco.

Proiectul de lege prevede modificarea mecanismului de selectare a membrilor la funcția de membru al CSM, CSP și organelor specializate ale acestora. Așadar, candidații la aceste funcții vor fi evaluați la criteriul integritate de către o comisie specială. Autorii inițiativei susțin că, în așa fel, se urmărește sporirea încrederii societății în sistemul judecătoresc, dar și asigurarea bunei funcționări a acestor instituții.

Comisia de evaluare va fi constituită din șase membri. Trei dintre ei vor fi numiți de partenerii de dezvoltare. Ceilalți vor fi propuși de către Parlament, fiind respectat principiul de proporționalitate între majoritate și opoziție, reieșind din numărul de mandate obținute.

Comisia va evalua integritatea candidaților, în temeiul unor cercetări extinse a activității profesionale, a respectării unor standarde de etică, precum și a lipsei unor acțiuni dubioase, care provoacă suspiciuni de corupție. De asemenea, Comisia de evaluare va analiza averile candidaților și ale persoanelor apropiate lor, proveniența acestora, dar și veniturile și cheltuielile candidaților.

Decizia Comisiei de evaluare în privința integrității candidaților va fi inclusă, în mod obligatoriu, în dosarul de concurs. Aceasta poate fi contestată, iar cererea va fi examinată de către Curtea Supremă de Justiție, în cadrul căreia se va institui un complet special compus din trei judecători. Magistrații vor fi desemnați de CSM și confirmați de Președintele Republicii Moldova, printr-un decret.

Implementarea acestui proiect va implica cheltuieli pentru remunerarea activității membrilor Comisiei de evaluare. Inițiativa legislativă prevede achitarea unei indemnizații lunare, care să fie echivalentul a două salarii de bază ale judecătorului Curții Supreme de Justiție, cu vechimea în muncă de peste 16 ani. Activitatea Comisiei va fi asigurată atât din contul bugetului de stat, cât și al partenerilor de dezvoltare.

#integritate #reforma #CSP #CSM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dreptul la pensie în Republica Moldova este acordat exclusiv pe baza principiului contributivității, indiferent de regiunea în care locuiește persoana, a declarat directorul general a Casei Naționale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă, în cadrul unei emisiuni la Moldova 1.

Șefa CNAS a declarat că, în prezent, aproximativ 1.166 de persoane din stânga Nistrului beneficiază de pensii pentru limită de vârstă achitate de Republica Moldova, pe baza contribuțiilor plătite anterior în bugetul asigurărilor sociale.

„Ai achitat contribuții, ai primit pensia. Principiul este același indiferent unde trăiește persoana în nord, sud, stânga sau dreapta Nistrului”, a declarat Elena Țîbîrnă.

Potrivit acesteia, numărul persoanelor din regiunea transnistreană care au atins vârsta de pensionare este însă mult mai mare. Datele din Registrul de Stat al Populației arată că în stânga Nistrului există aproximativ 35.000 de bărbați cu vârsta de peste 63 de ani și circa 53.600 de femei care au atins sau vor atinge în curând vârsta de pensionare.

Șefa CNAS a precizat însă că simpla atingere a vârstei de pensionare nu garantează dreptul la pensie. Persoanele care nu au contribuit la sistemul public de asigurări sociale din Republica Moldova nu pot beneficia de aceste prestații.

Aceleași reguli se aplică și indemnizațiilor sociale. Indemnizația unică la naștere și cea lunară de 1.000 de lei pentru copii sunt acordate și mamelor din stânga Nistrului, dacă acestea își înregistrează copiii în registrele oficiale ale Republicii Moldova. În schimb, indemnizațiile de maternitate sau cele pentru îngrijirea copilului până la 3 ani sunt acordate doar persoanelor care au contribuit la sistemul de asigurări sociale.

Elena Țîbîrnă a comentat și situația titularilor de patentă care activează în piețele din Republica Moldova. Potrivit acesteia, pensionarii și persoanele cu dizabilități care beneficiază deja de pensii nu sunt obligați să achite contribuții sociale suplimentare în baza patentei.

Întrebată despre impactul unei eventuale reintegrări a țării asupra sistemului public de pensii, directoarea CNAS a recunoscut că presiunea asupra sistemului social ar putea deveni foarte mare, în condițiile în care zeci de mii de persoane din regiunea transnistreană ar putea solicita diverse prestații sociale și pensii.