Cu bisturiul pe justiție. Litvinenco vrea să treacă membrii CSM și CSP prin ciurul integrității

Candidații la funcția de membru al CSM și CSP vor fi supuși evaluării integrității, potrivit proiectului de lege votat în prima lectură în ședința din 21 ianuarie a Parlamentului.

Punerea în aplicare a acestui proiect de lege va permite să avem un CSM și un CSP cu oameni curați și integri, ceea ce va face ca procesul de curățare a sistemului de justiție să fie mai ușor. Mă refer atât la curățarea sistemului pe interior, cât și la viitoarea evaluare externă și extraordinară a judecătorilor și procurorilor”, a explicat ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco.

Proiectul de lege prevede modificarea mecanismului de selectare a membrilor la funcția de membru al CSM, CSP și organelor specializate ale acestora. Așadar, candidații la aceste funcții vor fi evaluați la criteriul integritate de către o comisie specială. Autorii inițiativei susțin că, în așa fel, se urmărește sporirea încrederii societății în sistemul judecătoresc, dar și asigurarea bunei funcționări a acestor instituții.

Comisia de evaluare va fi constituită din șase membri. Trei dintre ei vor fi numiți de partenerii de dezvoltare. Ceilalți vor fi propuși de către Parlament, fiind respectat principiul de proporționalitate între majoritate și opoziție, reieșind din numărul de mandate obținute.

Comisia va evalua integritatea candidaților, în temeiul unor cercetări extinse a activității profesionale, a respectării unor standarde de etică, precum și a lipsei unor acțiuni dubioase, care provoacă suspiciuni de corupție. De asemenea, Comisia de evaluare va analiza averile candidaților și ale persoanelor apropiate lor, proveniența acestora, dar și veniturile și cheltuielile candidaților.

Decizia Comisiei de evaluare în privința integrității candidaților va fi inclusă, în mod obligatoriu, în dosarul de concurs. Aceasta poate fi contestată, iar cererea va fi examinată de către Curtea Supremă de Justiție, în cadrul căreia se va institui un complet special compus din trei judecători. Magistrații vor fi desemnați de CSM și confirmați de Președintele Republicii Moldova, printr-un decret.

Implementarea acestui proiect va implica cheltuieli pentru remunerarea activității membrilor Comisiei de evaluare. Inițiativa legislativă prevede achitarea unei indemnizații lunare, care să fie echivalentul a două salarii de bază ale judecătorului Curții Supreme de Justiție, cu vechimea în muncă de peste 16 ani. Activitatea Comisiei va fi asigurată atât din contul bugetului de stat, cât și al partenerilor de dezvoltare.

#integritate #reforma #CSP #CSM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.