Cu bisturiul pe justiție. Litvinenco vrea să treacă membrii CSM și CSP prin ciurul integrității

Candidații la funcția de membru al CSM și CSP vor fi supuși evaluării integrității, potrivit proiectului de lege votat în prima lectură în ședința din 21 ianuarie a Parlamentului.

Punerea în aplicare a acestui proiect de lege va permite să avem un CSM și un CSP cu oameni curați și integri, ceea ce va face ca procesul de curățare a sistemului de justiție să fie mai ușor. Mă refer atât la curățarea sistemului pe interior, cât și la viitoarea evaluare externă și extraordinară a judecătorilor și procurorilor”, a explicat ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco.

Proiectul de lege prevede modificarea mecanismului de selectare a membrilor la funcția de membru al CSM, CSP și organelor specializate ale acestora. Așadar, candidații la aceste funcții vor fi evaluați la criteriul integritate de către o comisie specială. Autorii inițiativei susțin că, în așa fel, se urmărește sporirea încrederii societății în sistemul judecătoresc, dar și asigurarea bunei funcționări a acestor instituții.

Comisia de evaluare va fi constituită din șase membri. Trei dintre ei vor fi numiți de partenerii de dezvoltare. Ceilalți vor fi propuși de către Parlament, fiind respectat principiul de proporționalitate între majoritate și opoziție, reieșind din numărul de mandate obținute.

Comisia va evalua integritatea candidaților, în temeiul unor cercetări extinse a activității profesionale, a respectării unor standarde de etică, precum și a lipsei unor acțiuni dubioase, care provoacă suspiciuni de corupție. De asemenea, Comisia de evaluare va analiza averile candidaților și ale persoanelor apropiate lor, proveniența acestora, dar și veniturile și cheltuielile candidaților.

Decizia Comisiei de evaluare în privința integrității candidaților va fi inclusă, în mod obligatoriu, în dosarul de concurs. Aceasta poate fi contestată, iar cererea va fi examinată de către Curtea Supremă de Justiție, în cadrul căreia se va institui un complet special compus din trei judecători. Magistrații vor fi desemnați de CSM și confirmați de Președintele Republicii Moldova, printr-un decret.

Implementarea acestui proiect va implica cheltuieli pentru remunerarea activității membrilor Comisiei de evaluare. Inițiativa legislativă prevede achitarea unei indemnizații lunare, care să fie echivalentul a două salarii de bază ale judecătorului Curții Supreme de Justiție, cu vechimea în muncă de peste 16 ani. Activitatea Comisiei va fi asigurată atât din contul bugetului de stat, cât și al partenerilor de dezvoltare.

#integritate #reforma #CSP #CSM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tunel feroviar uriaș urmează să fie săpat prin Munții Alpi pentru a lega direct Franța și Italia, proiectul fiind considerat cel mai ambițios de acest tip din Europa. Viitorul tunel, cu o lungime de 57,5 kilometri, va conecta orașele Lyon și Torino și va deveni, la finalizare, cel mai lung tunel feroviar din lume, depășind Tunelul Gotthard din Elveția.

Construcția face parte din proiectul liniei feroviare de mare viteză Torino–Lyon și are drept scop reducerea semnificativă a timpului de călătorie dintre cele două orașe. În prezent, drumul cu trenul durează aproape patru ore și presupune traversarea pasului Mont Cenis, la altitudini de circa 1.300 de metri, unde sunt necesare mai multe locomotive pentru a tracta garniturile prin tunelul Fréjus, considerat depășit din punct de vedere al standardelor de siguranță. Noul tunel va permite trenurilor să circule direct prin masivul montan, reducând durata călătoriei cu aproximativ două ore.

Cunoscut sub denumirea de Tunelul de bază Mont d’Ambin, acesta va avea puncte de acces în Valea Susei, în regiunea Piemont, și în Maurienne, în Savoia. Proiectul va facilita și transportul de marfă, permițând trenurilor să transporte încărcături mai grele și să circule cu o viteză medie de aproximativ 100 km/h între cele două țări.

Autoritățile estimează că noua infrastructură va contribui la reducerea poluării, prin scăderea traficului aerian și rutier, în special a transportului de mărfuri realizat cu camioane. Trenul ar urma să devină principala opțiune pentru deplasările dintre Franța și Italia pe acest coridor.

Lucrările sunt extrem de complexe, întrucât tunelul va avea, în cea mai adâncă secțiune, peste 2.200 de metri de munte deasupra sa. Potrivit coordonatorilor proiectului, traseul traversează nu mai puțin de 14 tipuri diferite de teren, de la sol afânat pe partea franceză până la formațiuni de roci variate pe teritoriul Italiei.

Costul total al liniei feroviare de mare viteză Torino–Lyon, cu o lungime de aproximativ 270 de kilometri, este estimat la 25 de miliarde de euro, tunelul de sub Alpi reprezentând cea mai mare parte a investiției. Franța și Italia au ajuns la un acord pentru realizarea proiectului în 2016, iar în prezent toate tunelurile de acces sunt finalizate. Tunelul internațional, considerat cea mai dificilă etapă, este în construcție, iar finalizarea sa este preconizată pentru anul 2033.