Cu bisturiul pe justiție. Litvinenco vrea să treacă membrii CSM și CSP prin ciurul integrității

Candidații la funcția de membru al CSM și CSP vor fi supuși evaluării integrității, potrivit proiectului de lege votat în prima lectură în ședința din 21 ianuarie a Parlamentului.

Punerea în aplicare a acestui proiect de lege va permite să avem un CSM și un CSP cu oameni curați și integri, ceea ce va face ca procesul de curățare a sistemului de justiție să fie mai ușor. Mă refer atât la curățarea sistemului pe interior, cât și la viitoarea evaluare externă și extraordinară a judecătorilor și procurorilor”, a explicat ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco.

Proiectul de lege prevede modificarea mecanismului de selectare a membrilor la funcția de membru al CSM, CSP și organelor specializate ale acestora. Așadar, candidații la aceste funcții vor fi evaluați la criteriul integritate de către o comisie specială. Autorii inițiativei susțin că, în așa fel, se urmărește sporirea încrederii societății în sistemul judecătoresc, dar și asigurarea bunei funcționări a acestor instituții.

Comisia de evaluare va fi constituită din șase membri. Trei dintre ei vor fi numiți de partenerii de dezvoltare. Ceilalți vor fi propuși de către Parlament, fiind respectat principiul de proporționalitate între majoritate și opoziție, reieșind din numărul de mandate obținute.

Comisia va evalua integritatea candidaților, în temeiul unor cercetări extinse a activității profesionale, a respectării unor standarde de etică, precum și a lipsei unor acțiuni dubioase, care provoacă suspiciuni de corupție. De asemenea, Comisia de evaluare va analiza averile candidaților și ale persoanelor apropiate lor, proveniența acestora, dar și veniturile și cheltuielile candidaților.

Decizia Comisiei de evaluare în privința integrității candidaților va fi inclusă, în mod obligatoriu, în dosarul de concurs. Aceasta poate fi contestată, iar cererea va fi examinată de către Curtea Supremă de Justiție, în cadrul căreia se va institui un complet special compus din trei judecători. Magistrații vor fi desemnați de CSM și confirmați de Președintele Republicii Moldova, printr-un decret.

Implementarea acestui proiect va implica cheltuieli pentru remunerarea activității membrilor Comisiei de evaluare. Inițiativa legislativă prevede achitarea unei indemnizații lunare, care să fie echivalentul a două salarii de bază ale judecătorului Curții Supreme de Justiție, cu vechimea în muncă de peste 16 ani. Activitatea Comisiei va fi asigurată atât din contul bugetului de stat, cât și al partenerilor de dezvoltare.

#integritate #reforma #CSP #CSM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.