Liz Truss – de la stânga la dreapta – evoluția politică a celei ce-l va înlocui pe Boris Johnson în funcția de premier

Rezultatele oficiale ale alegerii liderului Partidului Conservator au confirmat ceea ce sondajele de opinie în rândul celor circa 160.000 de membri de partid au indicat de la începutul scrutinului poștal început pe 5 august și terminat 2 septembrie: Liz Truss, care deține actualmente funcția de ministru de externe, l-a învins cu o majoritate de 2/3 pe Rishi Sunak, fost ministru al finanțelor.

Truss va fi învestită marți de Regina Elisabeta a II-a și va deveni a trei femeie prim ministru din istoria Marii Britanii, după Margaret Thatcher (1979 – 1990) și Theresa May (2016 – 2019), înlocuindu-l pe Boris Johnson, care-și va prezenta în prealabil demisia.

Traiectoria politică a lui Truss este una a deplasării de la stânga la dreapta. Ea s-a născut în 1975 într-o familie de intelectuali la Oxford, ambii membri ai aripii de stânga a Partidului Laburist. Ulterior mama sa a spriinit-o în cariera politică, nu și tatăl ei, John, profesor emerit de matematică la Universitatea Leeds, despre care presa relatează că este furios cu privire la orientarea politică actuală a fiicei sale.

Adolescenta Liz mergea cu părinții ei la demonstrații ale Campaniei pentru Dezarmare Nucleară și împotriva inegalităților sociale, iar când a devenit studentă la colegiul Merton de la Oxford a fost aleasă lidera organizației Partidului Liberal Democrat, militând pentru cauze ca abolirea monarhiei sau legalizarea cannabis-ului.

Dar în mod surprinzător, la absolvirea facultății, în 1996 Truss s-a înscris în Partidul Conservator, aflat atunci la punctul cel mai de jos al popularității sale postbelice. Ea a lucrat în calitate de contabil la mari firme ca Shell și Cable & Wireless, în paralel începându-și ascensiunea în Partidul Conservator.

Alegerea ei ca deputată într-o circumscripție din estul Angliei în 2010 a coincis cu revenirea la putere a Partidului Conservator după 13 ani în opoziție. A urmat o serie de numiri în posturi de ministru, începând cu 2012 sub prim miniștrii David Cameron, Theresa May și Boris Johnson, care au culminat cu desemnarea ei în postul de ministru de externe în septembrie 2021.

Truss a continuat să evolueze politic: dacă în referendumul din 2016 ea a sprijinit rămânerea Marii Britanii în Uniunea Europeană, după scrutin ea a devenit o adeptă a unui Brexit dur și în toamna lui 2021 a introdus în parlament un proiect de lege care suspenda parțial protocolul Irlandei Nord, care păstra provincia în piața unică europeană, declanșând astfel un conflict cu UE.

În campania pentru alegerea liderului Partidului Conservator, Truss a promis reduceri de impozite imediate pentru combaterea crizei costului vieții, în timp ce Sunak a criticat aceste promisiuni ca fiind iresponsabile din punct de vedere fiscal. În același timp, Truss a adoptat o poziție extrem de dură în politica externă în raport cu Rusia și China.

Acum Truss are o misiune extrem de dificilă, în condițiile în care rata anuală a inflației a ajuns la 10%, cea mai ridicată din ultimii 40 de ani, iar războiul din Ucraina a intrat în cea de-a șaptea lună. Truss a fost criticată uneori pentru tendințele sale populiste, acum ea va trebui să facă față unei situații dificile, cu care niciun nou prim ministru britanic nu a fost confruntat de la Margaret Thatcher în 1979.

#lizz #desemnat #premier

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a explicat cauzele creșterii prețurilor la locuințe din Chișinău și a dat asigurări că nu există riscuri iminente pentru beneficiarii programului „Prima Casă Plus”, chiar dacă pe piață se observă o tendință de scumpire a apartamentelor.

„Vreau să liniștesc spiritele și să menționez că nivelul de executare și onorare a obligațiilor contractate de persoanele fizice este unul bun în Republica Moldova. Cei care se creditează își onorează obligațiile”, a declarat Belous, răspunzând la întrebările jurnaliștilor privind posibile falimente în rândul debitorilor, scrie REALITATEA.

Potrivit ministrei, majorarea prețurilor la locuințe este un fenomen complex, cauzat de creșterea costurilor în sectorul construcțiilor și de evoluțiile economice generale:

”Dacă examinăm componenta de preț, vedem că au crescut salariile în domeniul construcțiilor, la fel și cheltuielile pentru materiale. Cu cinci ani în urmă, salariul declarat la fisc de către o companie de construcții nu depășea 10.000 de lei, astăzi avem salarii de peste 15.000 și mai mult. Toate aceste componente se reflectă în preț”.

Belous a recunoscut că programul „Prima Casă Plus” a avut un anumit impact asupra prețurilor, dar consideră că soluția nu este restricționarea cererii, ci stimularea ofertei pe piața imobiliară.

„Programul a influențat prețul, dar trebuie să ținem cont și de ofertă. Lucrăm pentru a fluidiza procesul, să creăm mai multe prerogative care să mărească oferta de locuințe. Astfel, sperăm că prețurile se vor stabiliza”.

Referindu-se la eventuale dificultăți de plată ale beneficiarilor, ministra a declarat că Ministerul Finanțelor și Banca Națională monitorizează constant indicatorii de stabilitate financiară:

Eu nu estimez un risc iminent pentru persoanele care au luat credite imobiliare. Sunt parte a Comitetului de Stabilitate Financiară și pot spune că debitorii își onorează, în mare parte, obligațiile asumate. Situația este stabilă”.

În primul trimestru al anului 2025, piața imobiliară din Republica Moldova a înregistrat cea mai mare creștere a prețurilor la apartamente din ultimii 17 ani. Potrivit expertului IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, apartamentele noi s-au scumpit cu 20,6%, iar cele vechi – cu 17,4% față de 2024. În trimestrul doi, creșterile anuale au fost mai moderate: +4,6% pentru locuințele noi și +4,9% pentru cele vechi.