Locul unde miliardarii lumii îşi ţin banii, ar putea ascunde o gaură în capital de 8 mld. de dolari

Credit Suisse Group AG se confruntă cu un deficit de capital de până la 8 miliarde de franci elveţieni (8 miliarde de dolari), estimează analiştii de la Goldman Sachs Group Inc., subliniind provocările creditorului elveţian, pe măsură ce se apropie de ceea ce ar putea fi o restructurare profundă, scrie Bloomberg.

„Credit Suisse continuă să se confrunte cu provocări ciclice şi structurale”, au scris analiştii într-o notă, menţinând o recomandare de vânzare a acţiunilor.
Credit Suisse explorează reduceri radicale ale băncii sale de investiţii volatile, în timp ce directorul executiv Ulrich Koerner încearcă să pună capăt anilor de scandaluri şi pierderi. Cu toate acestea, având la orizont o întrebare cheie – cum să plătească pentru planurile în cauză – în aparenţă fără răspuns, cu aproximativ două săptămâni înainte ca el să-şi prezinte planul, speculaţiile cu privire la puterea financiară a creditorului au coborât sever acţiunile băncii.

Deşi strângerea de capital este o opţiune luată în considerare, directorii Credit Suisse ar prefera cu tărie să nu emită acţiuni la preţuri aflate aproape de minime record, a raportat anterior Bloomberg News.

Credit Suisse avea un coeficient de capital CET1 de 13,5% la 30 iunie, cu mult peste minimul internaţional de reglementare de 8% şi cerinţa elveţiană de aproximativ 10%. Rata sa de acoperire a lichidităţii este una dintre cele mai ridicate dintre băncile similare din Europa şi SUA.

Comentariile grupului Goldman au fost reluate de analistul Jefferies Flora Bocahut, care a declarat într-o notă de marţi că banca trebuie să construiască aproximativ 9 miliarde de franci elveţieni în următorii doi până la trei ani. Dar având în vedere natura vitregă a unei majorări de capital, Bocahut se aşteaptă ca Credit Suisse să acorde prioritate cedărilor de active, a scris ea într-o notă.
Bloomberg News a raportat vineri că ofertanţii se aliniază pentru unitatea de produse securitizate a băncii, un pilon cheie în reducerea operaţiunilor bancare de investiţii. Procesul de vânzare, care este mult avansat, a atras interesul Pimco, Sixth Street şi Centerbridge Partners.

Banca se gândeşte, de asemenea, să aducă un investitor extern pentru a lua o participaţie parţială şi a injecta bani într-un spin-off al afacerilor sale de consultanţă şi investiţii, a declarat un grup de persoane familiarizate cu problema în cauză.

#Albania #gaură #miliardari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.