Locul unde miliardarii lumii îşi ţin banii, ar putea ascunde o gaură în capital de 8 mld. de dolari

Credit Suisse Group AG se confruntă cu un deficit de capital de până la 8 miliarde de franci elveţieni (8 miliarde de dolari), estimează analiştii de la Goldman Sachs Group Inc., subliniind provocările creditorului elveţian, pe măsură ce se apropie de ceea ce ar putea fi o restructurare profundă, scrie Bloomberg.

„Credit Suisse continuă să se confrunte cu provocări ciclice şi structurale”, au scris analiştii într-o notă, menţinând o recomandare de vânzare a acţiunilor.
Credit Suisse explorează reduceri radicale ale băncii sale de investiţii volatile, în timp ce directorul executiv Ulrich Koerner încearcă să pună capăt anilor de scandaluri şi pierderi. Cu toate acestea, având la orizont o întrebare cheie – cum să plătească pentru planurile în cauză – în aparenţă fără răspuns, cu aproximativ două săptămâni înainte ca el să-şi prezinte planul, speculaţiile cu privire la puterea financiară a creditorului au coborât sever acţiunile băncii.

Deşi strângerea de capital este o opţiune luată în considerare, directorii Credit Suisse ar prefera cu tărie să nu emită acţiuni la preţuri aflate aproape de minime record, a raportat anterior Bloomberg News.

Credit Suisse avea un coeficient de capital CET1 de 13,5% la 30 iunie, cu mult peste minimul internaţional de reglementare de 8% şi cerinţa elveţiană de aproximativ 10%. Rata sa de acoperire a lichidităţii este una dintre cele mai ridicate dintre băncile similare din Europa şi SUA.

Comentariile grupului Goldman au fost reluate de analistul Jefferies Flora Bocahut, care a declarat într-o notă de marţi că banca trebuie să construiască aproximativ 9 miliarde de franci elveţieni în următorii doi până la trei ani. Dar având în vedere natura vitregă a unei majorări de capital, Bocahut se aşteaptă ca Credit Suisse să acorde prioritate cedărilor de active, a scris ea într-o notă.
Bloomberg News a raportat vineri că ofertanţii se aliniază pentru unitatea de produse securitizate a băncii, un pilon cheie în reducerea operaţiunilor bancare de investiţii. Procesul de vânzare, care este mult avansat, a atras interesul Pimco, Sixth Street şi Centerbridge Partners.

Banca se gândeşte, de asemenea, să aducă un investitor extern pentru a lua o participaţie parţială şi a injecta bani într-un spin-off al afacerilor sale de consultanţă şi investiţii, a declarat un grup de persoane familiarizate cu problema în cauză.

#Albania #gaură #miliardari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.