Londra - cel mai scump oraș din lume la închirierea de depozite pentru mărfuri, peste Hong Kong și San Francisco

Londra a devenit în urma pandemiei de coronavirus metropola cu cele mai scumpe prețuri la închirierea de spații pentru depozitare, costurile actuale depășind metropole ca Hong Kong și San Francisco, relatează Bloomberg. Prețul unui metru pătrat a crescut în 2021 cu 13% față de anul precedent.

Astfel de spații costă 24,90 de dolari pe metru pătrat în capitala Marii Britanii, iar într-un singur an au înregistrat o creștere de până la 13%, conform datelor publicate miercuri de compania engleză Cushman & Wakefield Plc.
Majorarea de costuri vine pe fondul pandemiei, după ce consumatorii s-au orientat mai mult spre cumpărăturile online, determinând astfel antreprenorii care practicau comerțul cu amănuntul să acorde o mai mare atenție serviciilor de livrare, respectiv depozitelor cu stocuri.

Cererea de spații de depozitare a devenit în acest context tot mai mare, a declarat într-un interviu Nick Preston, manager al companiei Tritax EuroBox Plc, care deține depozite în întreaga Europă.

În Europa, companiile au închiriat anul trecut spații care adună în total 345 milioane de metri pătrați, cu 14% mai mult decât 2019, în ciuda măsurile stricte impuse de pandemie din prima jumătate a anului. În Marea Britanie, spațiul total închiriat a crescut cu 44%, se arată în raportul publicat de sursa citată.

Între timp, chiriile din Hong Kong au fost cu aproximativ 10% mai mici decât în anul precedent, în timp ce în San Francisco s-au păstrat la același nivel.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.