Lovitură de 5 miliarde de dolari pentru Shell după exitul din Rusia

Grupul energetic listat la Londra a făcut acest anunţ joi, după ce în februarie a declarat că se va retrage din toate cele trei societăţi mixte pe care le deţine cu Gazprom, producătorul de gaze susţinut de Kremlin.

Ulterior, a anunţat că va opri noi achiziţii de petrol rusesc, după ce Financial Times a dezvăluit că a câştigat 20 de milioane de dolari cumpărând o încărcătură de ţiţei rusesc.

Shell a fost una dintre numeroasele companii care s-au retras din Rusia în urma invaziei la scară largă a Ucrainei vecine, la 24 februarie, în timp ce grupurile occidentale şi-au reevaluat legăturile cu Moscova şi, în unele cazuri, au rupt relaţii de afaceri care au fost stabilite de zeci de ani.

Compania petrolieră majoră a declarat anterior că decizia de a renunţa la societăţile mixte din Rusia va declanşa taxe de depreciere, dar nu a furnizat o cifră.

“Pentru rezultatele din primul trimestru din 2022, impactul după impozitare al deprecierii activelor imobilizate şi al unor taxe suplimentare (deprecierea creanţelor, pierderi de credit preconizate şi contracte oneroase) legate de activităţile din Rusia [se aşteaptă] să fie de 4 miliarde până la 5 miliarde de dolari”, a precizat compania într-o actualizare de tranzacţionare.

Shell a mai spus că fluxul său de numerar din operaţiuni va fi “afectat negativ de ieşirile foarte semnificative de capital de lucru”.

“Reflectând volatilitatea fără precedent a preţurilor materiilor prime care a predominat până la sfârşitul trimestrului, ar putea fi observate mişcări suplimentare semnificative în CFFO din cauza efectelor de marjă asupra instrumentelor derivate, a modificărilor volumelor de inventar şi a conturilor de plătit şi de primit”, a spus aceasta.

La începutul lunii martie, Shell a făcut o achiziţie de petrol rusesc când mulţi comercianţi evitau deja noile încărcături din această ţară.

Ben van Beurden, directorul general al Shell, a declarat la momentul respectiv că este “foarte conştient de faptul că decizia noastră de a cumpăra o încărcătură de ţiţei rusesc … nu a fost cea corectă şi ne pare rău”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#compaie #shell #pierderi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova riscă să piardă anual o parte din potențialul său de creștere din cauza declinului demografic accelerat, avertizează Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în cel mai recent raport „Transition Report 2025–26”. Țara se află printre statele cu cea mai drastică reducere a populației din întregul bloc analizat, iar experții subliniază că această scădere este determinată în principal de emigrare, una dintre cele mai ridicate rate din regiune. Conform BERD, populația Moldovei a scăzut cu aproximativ 30% de la începutul anilor ’90, fenomen care afectează direct structura forței de muncă și perspectivele economice.

BERD avertizează că deteriorarea structurii demografice, în special reducerea populației apte de muncă, va diminua creșterea PIB-ului pe cap de locuitor cu aproximativ 0,36 puncte procentuale anual până în 2050 în statele din Europa emergentă. Pentru Moldova, unde scăderea este mai accentuată decât media regională, impactul va fi și mai dureros. Țara îmbătrânește rapid, pierde populație activă prin emigrare, iar numărul tinerilor scade constant, ceea ce pune presiune atât pe piața muncii, cât și pe finanțele publice. În numeroase localități rurale, populația în vârstă depășește semnificativ populația activă, iar BERD notează că Moldova se apropie de situația „de a îmbătrâni înainte de a se îmbogăți”, fenomen care caracterizează economiile vulnerabile din regiune.

Declinul demografic se traduce prin mai puțini contribuabili, venituri fiscale mai mici, presiune tot mai mare pe sistemele de pensii și sănătate și o reducere vizibilă a investițiilor. Raportul evidențiază că, în regiunile predominant rurale ale țărilor EBRD, populația activă a scăzut în medie cu 11% în ultimul deceniu, iar Moldova se numără printre statele cele mai afectate de această tendință, având zone întregi depopulate sau părăsite de tineri.

BERD propune și o serie de soluții pentru a limita colapsul potențial al pieței muncii. Printre acestea se numără stimularea participării femeilor și a persoanelor în vârstă pe piața muncii, ajustarea treptată a vârstei de pensionare, promovarea politicilor de sprijin pentru familii, atragerea imigranților și accelerarea investițiilor în automatizare și tehnologii care cresc productivitatea. Raportul subliniază însă că nicio măsură izolată nu poate opri declinul și că singura opțiune viabilă este aplicarea simultană a unui pachet de politici coerente.

În concluzie, BERD transmite un avertisment că fără măsuri decisive, declinul demografic va continua să erodeze an de an potențialul de creștere al economiei Republicii Moldova, amplificând vulnerabilitățile structurale ale țării și punând presiune pe dezvoltarea sa pe termen lung.