Lovitură dură dată de Europa lui Putin: O țară de la 6.000 de kilometri îi ia locul Rusiei, peste noapte

Putin a declanșat, odată cu începutul invaziei din Ucraina, multiple crize financiare, energetice și alimentare în întreaga lume, bulversând rutele de transport și de afaceri. Astfel, Rusia a pierdut într-un an de zile piața de energie din Europa, iar locul său a fost luat în principal de Statele Unite, prin exporturile sale de petrol și gaze naturale lichefiate.

După ce a fost alungată din Europa, Rusia și-a redirecționat vânzările de petrol și gaze spre Asia, preponderent spre China și India, potrivit Oil Price.

„Rusia a pierdut bătălia energetică”, a declarat Fatih Birol, director executiv al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), pentru cotidianul francez Liberation, la un an după ce Putin a invadat Ucraina.

Într-un an și jumătate de când Putin a ordonat trupelor sale să intre în Ucraina și a întrerupt aprovizionarea cu gaze naturale prin conducte către mulți clienți din UE, Europa a reușit să înlocuiască o mare parte din gazul din conducte cu importuri de GNL și a interzis importurile de țiței și produse petroliere rusești.

Statele Unite au făcut eforturi pentru a umple o parte din deficitul de aprovizionare cu petrol și gaze lăsat de Rusia. Era un gol destul de mare, iar producătorii americani de petrol și exportatorii de GNL au fost bucuroși să îl umple.

„Fluxurile comerciale au fost răsturnate, iar exportatorii americani și din Orientul Mijlociu sunt principalii beneficiari”, a declarat Amrita Sen, expert la firma de consultanță Energy Aspects.

Europa cumpără mai mult petrol și gaze din Statele Unite, o țară aflată la peste 6.000 de kilometri distanță (între Washington și Rotterdam, principalul port din Europa, sunt 6.180 de km) și semnează acorduri pe termen lung de aprovizionare cu GNL cu exportatorii americani – acorduri care nu erau atât de „binevenite” în Europa cu doar doi ani în urmă, când obiectivele climatice erau în fruntea priorităților energetice ale națiunilor dezvoltate.

Înainte de război și de embargourile asupra petrolului său, Rusia reprezenta aproape 40% din toate importurile europene de țiței, produse rafinate și gaze naturale. În prezent, UE nu importă țiței rusesc, cu excepția Bulgariei, din cauza unei derogări UE până în 2024. Furnizarea de gaze naturale prin conducte din Rusia reprezintă acum mai puțin de 10% din furnizarea de gaze a UE, în scădere față de aproape 40% înainte de invazia rusă a Ucrainei.

Cel mai mare furnizor de gaze din Europa este acum cel mai mare producător de petrol și gaze din Europa de Vest, Norvegia, un aliat apropiat al UE și un membru fondator al NATO.

Pe măsură ce Europa se îndepărtează de combustibilii fosili ruși, clienții asiatici China și India au devenit clienții cheie ai țițeiului Rusiei. Importurile de petrol din Rusia ale Indiei au continuat să crească în prima jumătate a anului 2023, deoarece exporturile rusești de țiței mai ieftine găsesc din ce în ce mai mulți cumpărători în al treilea cel mai mare importator de țiței din lume.

Pe măsură ce cumpărătorii din Europa s-au retras din comerțul cu petrolul rusesc, exporturile de țiței americane către Europa au crescut și se așteaptă să continue să crească.

Anul trecut, Europa s-a clasat pe locul doi după Asia în ceea ce privește achizițiile de țiței din SUA. Importurile europene de țiței din Statele Unite au fost în medie de 1,51 milioane de barili pe zi în 2022, reprezentând 42% din exporturile americane de țiței, doar puțin sub cele 43% din exporturile americane care au mers în Asia, conform datelor EIA.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Europa #economie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova face pași concreți spre tranziția energetică verde, înregistrând un interes remarcabil din partea investitorilor pentru construcția de centrale electrice din surse regenerabile. Potrivit Ministerului Energiei, în cadrul licitației organizate pentru oferirea statutului de „producător eligibil mare”, au fost depuse până la 31 martie 34 de oferte pentru parcuri fotovoltaice, totalizând 236,61 MW, și 8 oferte pentru centrale eoliene, însumând 207,5 MW.

Toate ofertele au fost depuse de companii locale, două dintre acestea având fondatori străini, semn că Republica Moldova continuă să atragă capital și know-how internațional, chiar și într-un climat regional instabil.

„Am crescut de opt ori capacitatea instalată a regenerabilelor în ultimii patru ani, iar în februarie 2025 am depășit 646 MW. Noile proiecte vor produce energie pentru consumul intern și vor contribui direct la dezvoltarea economică”, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu.

După validarea ofertelor și desemnarea investitorilor eligibili, urmează deschiderea ofertelor tehnice pentru construcția a 105 MW de energie eoliană și 60 MW de energie fotovoltaică, lansată în vara anului trecut.

Această licitație se înscrie în angajamentul Republicii Moldova de a asigura cel puțin 30% din consumul intern de energie electrică din surse regenerabile până în 2030. Producătorii vor beneficia de contracte de achiziție garantate pentru 15 ani, încheiate cu Furnizorul Central de Energie Electrică.