Lovitură dură dată de Europa lui Putin: O țară de la 6.000 de kilometri îi ia locul Rusiei, peste noapte

Putin a declanșat, odată cu începutul invaziei din Ucraina, multiple crize financiare, energetice și alimentare în întreaga lume, bulversând rutele de transport și de afaceri. Astfel, Rusia a pierdut într-un an de zile piața de energie din Europa, iar locul său a fost luat în principal de Statele Unite, prin exporturile sale de petrol și gaze naturale lichefiate.

După ce a fost alungată din Europa, Rusia și-a redirecționat vânzările de petrol și gaze spre Asia, preponderent spre China și India, potrivit Oil Price.

„Rusia a pierdut bătălia energetică”, a declarat Fatih Birol, director executiv al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), pentru cotidianul francez Liberation, la un an după ce Putin a invadat Ucraina.

Într-un an și jumătate de când Putin a ordonat trupelor sale să intre în Ucraina și a întrerupt aprovizionarea cu gaze naturale prin conducte către mulți clienți din UE, Europa a reușit să înlocuiască o mare parte din gazul din conducte cu importuri de GNL și a interzis importurile de țiței și produse petroliere rusești.

Statele Unite au făcut eforturi pentru a umple o parte din deficitul de aprovizionare cu petrol și gaze lăsat de Rusia. Era un gol destul de mare, iar producătorii americani de petrol și exportatorii de GNL au fost bucuroși să îl umple.

„Fluxurile comerciale au fost răsturnate, iar exportatorii americani și din Orientul Mijlociu sunt principalii beneficiari”, a declarat Amrita Sen, expert la firma de consultanță Energy Aspects.

Europa cumpără mai mult petrol și gaze din Statele Unite, o țară aflată la peste 6.000 de kilometri distanță (între Washington și Rotterdam, principalul port din Europa, sunt 6.180 de km) și semnează acorduri pe termen lung de aprovizionare cu GNL cu exportatorii americani – acorduri care nu erau atât de „binevenite” în Europa cu doar doi ani în urmă, când obiectivele climatice erau în fruntea priorităților energetice ale națiunilor dezvoltate.

Înainte de război și de embargourile asupra petrolului său, Rusia reprezenta aproape 40% din toate importurile europene de țiței, produse rafinate și gaze naturale. În prezent, UE nu importă țiței rusesc, cu excepția Bulgariei, din cauza unei derogări UE până în 2024. Furnizarea de gaze naturale prin conducte din Rusia reprezintă acum mai puțin de 10% din furnizarea de gaze a UE, în scădere față de aproape 40% înainte de invazia rusă a Ucrainei.

Cel mai mare furnizor de gaze din Europa este acum cel mai mare producător de petrol și gaze din Europa de Vest, Norvegia, un aliat apropiat al UE și un membru fondator al NATO.

Pe măsură ce Europa se îndepărtează de combustibilii fosili ruși, clienții asiatici China și India au devenit clienții cheie ai țițeiului Rusiei. Importurile de petrol din Rusia ale Indiei au continuat să crească în prima jumătate a anului 2023, deoarece exporturile rusești de țiței mai ieftine găsesc din ce în ce mai mulți cumpărători în al treilea cel mai mare importator de țiței din lume.

Pe măsură ce cumpărătorii din Europa s-au retras din comerțul cu petrolul rusesc, exporturile de țiței americane către Europa au crescut și se așteaptă să continue să crească.

Anul trecut, Europa s-a clasat pe locul doi după Asia în ceea ce privește achizițiile de țiței din SUA. Importurile europene de țiței din Statele Unite au fost în medie de 1,51 milioane de barili pe zi în 2022, reprezentând 42% din exporturile americane de țiței, doar puțin sub cele 43% din exporturile americane care au mers în Asia, conform datelor EIA.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Europa #economie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.