Cu o populație totală estimată la 2,6 milioane de locuitori și un PIB estimat la 13,6 miliarde de dolari, Moldova dispune de o piață mai puțin atractivă pentru ca brandurile internaționale să se afirme, comparativ cu majoritatea țărilor europene. Deși aderarea la Uniunea Europeană poate fi favorabilă din punct de vedere economic, factori precum dimensiunea populației și puterea sa de cumpărare joacă un rol critic în ceea ce privește atractivitatea unei țări pentru aceste branduri, constată într-o notă analitică Elena Bolocan de lPRE.
„Comparând datele din Republica Moldova cu cele din România, observăm diferențe semnificative în ceea ce privește achizițiile de articole vestimentare. În România, fiecare locuitor va cumpăra aproximativ 24 de articole vestimentare în 2023, generând o piață de articole vestimentare cu un venit estimat de 10.72 miliarde de dolari până la sfârșitul anului 2023. În schimb, în Republica Moldova, datele prezentate sunt mult mai mici și se preconizează că va dura mai mult timp pentru a obține un randament al investiției (RoI) necesar pentru deschiderea unui magazin H&M sau ZARA, având în vedere piața mai mică și puterea de cumpărare redusă a populației. Cu toate acestea, un aspect favorabil în atragerea acestor branduri internaționale îl constituie cererea semnificativă de pe piața locală. Site-urile populare de anunțuri din Republica Moldova evidențiază ZARA și H&M ca fiind cele mai căutate branduri, demonstrând interesul crescut al consumatorilor pentru produsele acestor mărci renumite. De exemplu, pe bayshop.com, cele mai căutate magazine de către consumatorii moldoveni sunt listate pe prima pagină, printre acestea numărându-se și ZARA”, este de părere Elena Bolocan.
Nota analitică prezintă de asemenea o analiză a puterii de cumpărare. Astfel, potrivit raportului recent publicat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării pentru anul 2022, arată o scădere a PIB-ului cu 5,9%, care acum reprezintă 13,6 miliarde de dolari. Seceta severă, presiunile inflaționiste în contextul creșterii constante a prețurilor la energie și situația complicată din regiune, sunt factorii de bază care au influențat semnificativ activitatea economică. Venitul lunar disponibil al populației în 2022 a fost în medie de 4 253 MDL per persoană, în creștere față de 2021 cu 21,2% în termeni nominali, dar în scădere în termeni reali cu 5,9%. Acest lucru nu este surprinzător, având în vedere că Republica Moldova a înregistrat una dintre cele mai mari rate ale inflației din regiune, ajungând la 34,6% în octombrie 2022. Aceste date indică o putere de cumpărare insuficientă considerând prețul mediu (38 EUR) al produselor de brand precum ZARA.
Potrivit autoarei documentului, în prezent, piața și infrastructura Republicii Moldova nu este pe deplin adaptată pentru extinderea brandurilor internaționale pe piața locală, însă există oportunități pentru a spori numărul lor în țară.
Pentru a valorifica pe deplin aceste oportunități, trebuie abordate barierele și provocările menționate anterior prin politici publice adresate spre sporirea numărului de investiții străine. Este important ca Republica Moldova să fie pregătită instituțional pentru aceste oportunități.
Luând la bază, prezenta analiză, IPRE vine cu următoarele recomandări:
Accelerarea procesului de elaborare și aprobare a strategiei-umbrelă în domeniul economic. O strategie în domeniul economic, ce conține și domeniul de atragere a investițiilor va oferi un cadru clar pentru acțiune și va demonstra angajamentul Guvernului și a Ministerului Economiei și Digitalizării în acest domeniu. Este necesar ca Ministerul Economiei și Digitalizării să accelereze adoptarea unei strategii în acest sens. Acest lucru va evita întârzierea în adoptarea măsurilor necesare pentru atragerea investițiilor, contribuind la creșterea încrederii investitorilor în Republica Moldova.
Dezvoltarea unui program corelat cu strategia umbrelă și consolidarea Agenția de Investiții.Pentru a sprijini eficacitatea Strategiei, e necesar ca Guvernul să dezvolte programe care să operaționalizeze direcțiile prioritare setate în documentul ierarhic superior. Acest program trebuie să descrie detaliat obiective strategice, să le transforme în acțiuni tangibile și să servească drept un instrument practic pentru atragerea investițiilor în Republica Moldova.
Promovarea conceptului de „near-shoring”. În contextul tendințelor post-COVID, în care marile corporații caută să reducă dependența de furnizorii din Asia și să apropie producția de piețele de desfacere (near-shoring), Republica Moldova poate profita de oportunitatea de a deveni o destinație atractivă pentru investiții în producția locală.
