Lovitură pentru Diasporă! Autoritățile îi prezumă hoți pe cei ce muncesc „afară”?

Astăzi, în cadrul ședinței parlamentare, a fost adoptat în prima lectură un important proiect de lege ce vizează modificarea Legii privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Propunerea, inițiată de deputatul Radu Marian, a fost susținută de 53 de deputați și își propune să impună obligativitatea prezentării actelor de identitate în toate operațiunile valutare, indiferent de suma tranzacționată.

Unul dintre aspectele proiectului vizează eliminarea pragului de 10 000 de lei, până la care erau permise operațiuni de schimb valutar fără prezentarea actelor de identitate. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a subliniat necesitatea acestei modificări, evidențiind că evitarea prezentării actelor de identitate pentru operațiuni de peste 10 000 de lei putea fi realizată prin diverse metode, cum ar fi emiterea mai multor cecuri de 10 000 de lei.

Potrivit proiectului, datele din actele de identitate ale persoanelor implicare în operațiuni de schimb valutar vor fi înregistrate de către unitățile de schimb valutar. Aceasta va permite instituțiilor financiare să monitorizeze și să înregistreze tranzacțiile clienților. Aceste informații pot fi utile pentru investigarea tranzacțiilor suspecte și identificarea potențialelor scheme de spălare a banilor sau finanțare a terorismului.

Deputatul Radu Marian a subliniat faptul că obligativitatea prezentării actelor de identitate la operațiunile valutare este o practică larg răspândită în multe țări din întreaga lume, având susținerea legislației anti-spălare de bani și anti-finanțare a terorismului. Aceasta contribuie la protejarea sistemului financiar și la asigurarea unui mediu financiar transparent și sigur.

Limitarea tranzacțiilor de schimb valutar va lovi în muncitorii moldoveni care muncesc în străinătate și revin periodic în țară, dar și în rudele acestora care sunt dependente de remitențe.

Ultimele date ale Băncii Naționale a Moldovei relevă că în primul trimestru al anului, persoanelor fizice din Republica Moldova, le-au fost transferate din străinătate, prin intermediul băncilor licențiate, mijloace bănești în valoare de 437,2 mil. USD, în creștere cu 17,3 la sută comparativ cu trimestrul I 2022, dintre care prin intermediul sistemelor de remitere de bani – 343,26 mil. USD.

În prezent, estimativ, peste hotarele Republicii Moldova se află circa 1 milion de cetățeni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buletin #schimb #remitențe

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Neprelungirea regimului de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase în anul 2026 nu a generat un val de importuri în Republica Moldova, contrar temerilor exprimate de o parte a fermierilor. Datele statistice analizate de economistul Iurie Rija arată că piața internă nu a fost inundată cu floarea-soarelui din exterior, iar volumele importate au rămas reduse și strict orientate către material semincer și utilizări speciale.

Odată cu introducerea licențierii, piața moldovenească a fost practic închisă pentru importurile de floarea-soarelui destinate procesării în ulei. În consecință, importurile realizate în ultimii ani au vizat aproape exclusiv semințe certificate, utilizate pentru însămânțare sau pentru sectoare de nișă, precum industria de cofetărie.

Statisticile confirmă caracterul restrâns al acestui flux. În anul 2024, Republica Moldova a importat 4.049 tone de semințe de floarea-soarelui, aproape integral ca material semincer, la un preț mediu foarte ridicat, de peste 168 lei per kilogram. În 2025, volumul a crescut ușor, până la 5.686 tone, însă destinația a rămas aceeași, iar prețul mediu s-a situat în jur de 128 lei/kg.

Important este faptul că neprelungirea licențierii în 2026 nu a schimbat radical situația. În luna ianuarie 2026 au fost importate doar 588 tone de semințe de floarea-soarelui, tot ca material semincer, la un preț mediu de 151,69 lei/kg — un volum considerat nesemnificativ din punct de vedere al impactului asupra pieței interne.

Structura importatorilor confirmă că nu este vorba despre operatori orientați spre procesare sau speculație. Piața este dominată de companii mari, specializate în comercializarea semințelor certificate și a inputurilor agricole, precum SYSTEM CAPITAL MANAGEMENT SRL, TRANSTEST SRL, VADALEX-AGRO SRL, BIOPROTECT SRL sau DIAZCHIM SRL. Aceste firme deservesc în principal fermierii, nu industria de procesare.

Și din punct de vedere geografic, importurile indică o orientare clară către parteneri regionali și europeni. România este principalul furnizor de semințe de floarea-soarelui pentru Republica Moldova, urmată de Turcia și Bulgaria, care și-au majorat livrările în 2025. Franța completează lista ca sursă tradițională de genetică agricolă și material semincer certificat, ceea ce confirmă că importurile vizează produse cu standarde tehnologice și fitosanitare ridicate.

Potrivit analizei, lipsa importurilor de floarea-soarelui pentru procesare are o explicație strict economică. În sezonul curent, prețul semințelor în Ucraina este similar cu cel din Republica Moldova, iar costurile suplimentare de transport, logistică și finanțare fac nerentabilă achiziția și livrarea acestora către fabricile moldovenești.

În concluzie, datele arată că temerile privind un aflux masiv de importuri după eliminarea licențierii nu s-au confirmat. Piața rămâne protejată de realitățile economice, iar importurile de floarea-soarelui continuă să fie limitate, scumpe și orientate aproape exclusiv către material semincer, fără a afecta procesatorii sau prețurile interne.