Lovitură pentru Diasporă! Autoritățile îi prezumă hoți pe cei ce muncesc „afară”?

Astăzi, în cadrul ședinței parlamentare, a fost adoptat în prima lectură un important proiect de lege ce vizează modificarea Legii privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Propunerea, inițiată de deputatul Radu Marian, a fost susținută de 53 de deputați și își propune să impună obligativitatea prezentării actelor de identitate în toate operațiunile valutare, indiferent de suma tranzacționată.

Unul dintre aspectele proiectului vizează eliminarea pragului de 10 000 de lei, până la care erau permise operațiuni de schimb valutar fără prezentarea actelor de identitate. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a subliniat necesitatea acestei modificări, evidențiind că evitarea prezentării actelor de identitate pentru operațiuni de peste 10 000 de lei putea fi realizată prin diverse metode, cum ar fi emiterea mai multor cecuri de 10 000 de lei.

Potrivit proiectului, datele din actele de identitate ale persoanelor implicare în operațiuni de schimb valutar vor fi înregistrate de către unitățile de schimb valutar. Aceasta va permite instituțiilor financiare să monitorizeze și să înregistreze tranzacțiile clienților. Aceste informații pot fi utile pentru investigarea tranzacțiilor suspecte și identificarea potențialelor scheme de spălare a banilor sau finanțare a terorismului.

Deputatul Radu Marian a subliniat faptul că obligativitatea prezentării actelor de identitate la operațiunile valutare este o practică larg răspândită în multe țări din întreaga lume, având susținerea legislației anti-spălare de bani și anti-finanțare a terorismului. Aceasta contribuie la protejarea sistemului financiar și la asigurarea unui mediu financiar transparent și sigur.

Limitarea tranzacțiilor de schimb valutar va lovi în muncitorii moldoveni care muncesc în străinătate și revin periodic în țară, dar și în rudele acestora care sunt dependente de remitențe.

Ultimele date ale Băncii Naționale a Moldovei relevă că în primul trimestru al anului, persoanelor fizice din Republica Moldova, le-au fost transferate din străinătate, prin intermediul băncilor licențiate, mijloace bănești în valoare de 437,2 mil. USD, în creștere cu 17,3 la sută comparativ cu trimestrul I 2022, dintre care prin intermediul sistemelor de remitere de bani – 343,26 mil. USD.

În prezent, estimativ, peste hotarele Republicii Moldova se află circa 1 milion de cetățeni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buletin #schimb #remitențe

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții