Lovitură pentru Diasporă! Autoritățile îi prezumă hoți pe cei ce muncesc „afară”?

Astăzi, în cadrul ședinței parlamentare, a fost adoptat în prima lectură un important proiect de lege ce vizează modificarea Legii privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Propunerea, inițiată de deputatul Radu Marian, a fost susținută de 53 de deputați și își propune să impună obligativitatea prezentării actelor de identitate în toate operațiunile valutare, indiferent de suma tranzacționată.

Unul dintre aspectele proiectului vizează eliminarea pragului de 10 000 de lei, până la care erau permise operațiuni de schimb valutar fără prezentarea actelor de identitate. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a subliniat necesitatea acestei modificări, evidențiind că evitarea prezentării actelor de identitate pentru operațiuni de peste 10 000 de lei putea fi realizată prin diverse metode, cum ar fi emiterea mai multor cecuri de 10 000 de lei.

Potrivit proiectului, datele din actele de identitate ale persoanelor implicare în operațiuni de schimb valutar vor fi înregistrate de către unitățile de schimb valutar. Aceasta va permite instituțiilor financiare să monitorizeze și să înregistreze tranzacțiile clienților. Aceste informații pot fi utile pentru investigarea tranzacțiilor suspecte și identificarea potențialelor scheme de spălare a banilor sau finanțare a terorismului.

Deputatul Radu Marian a subliniat faptul că obligativitatea prezentării actelor de identitate la operațiunile valutare este o practică larg răspândită în multe țări din întreaga lume, având susținerea legislației anti-spălare de bani și anti-finanțare a terorismului. Aceasta contribuie la protejarea sistemului financiar și la asigurarea unui mediu financiar transparent și sigur.

Limitarea tranzacțiilor de schimb valutar va lovi în muncitorii moldoveni care muncesc în străinătate și revin periodic în țară, dar și în rudele acestora care sunt dependente de remitențe.

Ultimele date ale Băncii Naționale a Moldovei relevă că în primul trimestru al anului, persoanelor fizice din Republica Moldova, le-au fost transferate din străinătate, prin intermediul băncilor licențiate, mijloace bănești în valoare de 437,2 mil. USD, în creștere cu 17,3 la sută comparativ cu trimestrul I 2022, dintre care prin intermediul sistemelor de remitere de bani – 343,26 mil. USD.

În prezent, estimativ, peste hotarele Republicii Moldova se află circa 1 milion de cetățeni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buletin #schimb #remitențe

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), Eugeniu Rusu, a respins acuzațiile lansate de deputatul Ion Chicu la ședința plenară a Parlamentul Republicii Moldova de săptămâna trecută, calificându-le drept false și menite să inducă în eroare opinia publică.

Potrivit lui Eugeniu Rusu, afirmația potrivit căreia AGEPI ar colecta milioane de lei din drepturi de autor prin intermediul organizațiilor de gestiune colectivă este „un fals”. Directorul AGEPI a subliniat că instituția nu colectează bani din drepturi de autor sau drepturi conexe, această prerogativă revenind exclusiv organizațiilor de gestiune colectivă – asociații obștești create de titularii de drepturi pentru a le reprezenta interesele în raport cu utilizatorii.

„AGEPI nu colectează bani pentru dreptul de autor și dreptul conex. Aceste sume sunt administrate de organizațiile de gestiune colectivă, constituite de interpreți, producători de fonograme, videograme, fotografi, pictori și alți titulari de drepturi”, a precizat Eugeniu Rusu.

Directorul AGEPI a respins și afirmația potrivit căreia titularii de drepturi nu ar primi remunerații de ani de zile. Conform actelor de verificare pentru anii 2021–2022, aproximativ 600 de titulari de drepturi au beneficiat anual de remunerații.

De asemenea, șeful AGEPI a calificat drept neadevărată acuzația privind lipsa controalelor asupra activității organizațiilor de gestiune colectivă. Potrivit acestuia, încă din anul 2010, AGEPI efectuează anual controale, iar actele de control sunt publice și pot fi consultate pe pagina oficială a instituției, la compartimentul „Transparență”. Începând cu 2021, aceste rapoarte sunt disponibile separat pentru fiecare organizație de gestiune colectivă.

Pentru anul 2024, AGEPI anunță că până la sfârșitul anului vor fi inițiate proceduri de control pentru toate organizațiile de gestiune colectivă.

Referitor la acuzațiile privind existența unui monopol în sistemul de gestiune colectivă, Eugeniu Rusu a precizat că în prezent funcționează șase organizații – patru pentru drepturi de autor și două pentru drepturi conexe – iar alte cinci cereri pentru obținerea avizului de funcționare sunt în examinare.

Totodată, directorul AGEPI a subliniat că instituția respectă dreptul fundamental la asociere și nu poate interveni pentru a crea organizații de gestiune colectivă în domenii unde titularii de drepturi nu s-au asociat încă. În acest sens, AGEPI poartă discuții cu uniunile de creație și titularii de drepturi pentru a stimula constituirea unor organizații și în alte domenii, precum filmul, pictura sau fotografia.

„Nu trebuie să ne lăsăm păcăliți de alegații eronate. Vom reveni și cu alte informații pe măsură ce acest subiect va fi polemizat în continuare”, a conchis Eugeniu Rusu.