Lovitură pentru Diasporă! Autoritățile îi prezumă hoți pe cei ce muncesc „afară”?

Astăzi, în cadrul ședinței parlamentare, a fost adoptat în prima lectură un important proiect de lege ce vizează modificarea Legii privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Propunerea, inițiată de deputatul Radu Marian, a fost susținută de 53 de deputați și își propune să impună obligativitatea prezentării actelor de identitate în toate operațiunile valutare, indiferent de suma tranzacționată.

Unul dintre aspectele proiectului vizează eliminarea pragului de 10 000 de lei, până la care erau permise operațiuni de schimb valutar fără prezentarea actelor de identitate. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a subliniat necesitatea acestei modificări, evidențiind că evitarea prezentării actelor de identitate pentru operațiuni de peste 10 000 de lei putea fi realizată prin diverse metode, cum ar fi emiterea mai multor cecuri de 10 000 de lei.

Potrivit proiectului, datele din actele de identitate ale persoanelor implicare în operațiuni de schimb valutar vor fi înregistrate de către unitățile de schimb valutar. Aceasta va permite instituțiilor financiare să monitorizeze și să înregistreze tranzacțiile clienților. Aceste informații pot fi utile pentru investigarea tranzacțiilor suspecte și identificarea potențialelor scheme de spălare a banilor sau finanțare a terorismului.

Deputatul Radu Marian a subliniat faptul că obligativitatea prezentării actelor de identitate la operațiunile valutare este o practică larg răspândită în multe țări din întreaga lume, având susținerea legislației anti-spălare de bani și anti-finanțare a terorismului. Aceasta contribuie la protejarea sistemului financiar și la asigurarea unui mediu financiar transparent și sigur.

Limitarea tranzacțiilor de schimb valutar va lovi în muncitorii moldoveni care muncesc în străinătate și revin periodic în țară, dar și în rudele acestora care sunt dependente de remitențe.

Ultimele date ale Băncii Naționale a Moldovei relevă că în primul trimestru al anului, persoanelor fizice din Republica Moldova, le-au fost transferate din străinătate, prin intermediul băncilor licențiate, mijloace bănești în valoare de 437,2 mil. USD, în creștere cu 17,3 la sută comparativ cu trimestrul I 2022, dintre care prin intermediul sistemelor de remitere de bani – 343,26 mil. USD.

În prezent, estimativ, peste hotarele Republicii Moldova se află circa 1 milion de cetățeni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buletin #schimb #remitențe

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Costul investiției în linia electrică de înaltă tensiune Vulcănești–Chișinău va fi inclus în tariful la energia electrică, însă acest lucru nu trebuie interpretat ca o majorare imediată a facturilor, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu, în cadrul unei emisiuni la Radio Moldova.

Potrivit ministrului, vorbim despre o ajustare de aproximativ 5%, care reflectă exclusiv costul investiției în infrastructura energetică strategică. „Nu vorbim de majorări acum. Vorbim că costul liniei, costul de investiții, va fi reflectat în tarif. Vorbim de o ajustare de aproximativ 5%”, a explicat Junghietu.

El a subliniat că această ajustare înseamnă doar câțiva bănuți în plus față de tariful actual și că evoluția prețurilor pe piețele regionale poate compensa acest efect. „Dacă prețurile regionale, prețul mediu de achiziție, vor scădea, tarifele vor fi ajustate la o anumită perioadă”, a precizat ministrul.

Dorin Junghietu a reamintit că tarifele la energie nu sunt fixe și pot varia în funcție de costurile reale de achiziție. „Știm foarte bine că astă vară, în luna august, tarifele au fost ajustate în scădere. Ne aducem aminte. În vară, tarifele au fost reduse cu 40 și cu 50 de bani”, a spus ministrul.

Linia are o lungime totală de 157 km, traversează 35 de localități din opt raioane și leagă Stația Electrică Vulcănești 400 kV de Stația Electrică Chișinău 330 kV. Capacitatea de transport a liniei va ajunge până la 630 MVA, echivalentul a peste 50% din consumul de energie al țării în perioadele de vârf. Costul proiectului se ridică la circa 61 de milioane de euro.