Lovitură pentru Diasporă! Autoritățile îi prezumă hoți pe cei ce muncesc „afară”?

Astăzi, în cadrul ședinței parlamentare, a fost adoptat în prima lectură un important proiect de lege ce vizează modificarea Legii privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Propunerea, inițiată de deputatul Radu Marian, a fost susținută de 53 de deputați și își propune să impună obligativitatea prezentării actelor de identitate în toate operațiunile valutare, indiferent de suma tranzacționată.

Unul dintre aspectele proiectului vizează eliminarea pragului de 10 000 de lei, până la care erau permise operațiuni de schimb valutar fără prezentarea actelor de identitate. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a subliniat necesitatea acestei modificări, evidențiind că evitarea prezentării actelor de identitate pentru operațiuni de peste 10 000 de lei putea fi realizată prin diverse metode, cum ar fi emiterea mai multor cecuri de 10 000 de lei.

Potrivit proiectului, datele din actele de identitate ale persoanelor implicare în operațiuni de schimb valutar vor fi înregistrate de către unitățile de schimb valutar. Aceasta va permite instituțiilor financiare să monitorizeze și să înregistreze tranzacțiile clienților. Aceste informații pot fi utile pentru investigarea tranzacțiilor suspecte și identificarea potențialelor scheme de spălare a banilor sau finanțare a terorismului.

Deputatul Radu Marian a subliniat faptul că obligativitatea prezentării actelor de identitate la operațiunile valutare este o practică larg răspândită în multe țări din întreaga lume, având susținerea legislației anti-spălare de bani și anti-finanțare a terorismului. Aceasta contribuie la protejarea sistemului financiar și la asigurarea unui mediu financiar transparent și sigur.

Limitarea tranzacțiilor de schimb valutar va lovi în muncitorii moldoveni care muncesc în străinătate și revin periodic în țară, dar și în rudele acestora care sunt dependente de remitențe.

Ultimele date ale Băncii Naționale a Moldovei relevă că în primul trimestru al anului, persoanelor fizice din Republica Moldova, le-au fost transferate din străinătate, prin intermediul băncilor licențiate, mijloace bănești în valoare de 437,2 mil. USD, în creștere cu 17,3 la sută comparativ cu trimestrul I 2022, dintre care prin intermediul sistemelor de remitere de bani – 343,26 mil. USD.

În prezent, estimativ, peste hotarele Republicii Moldova se află circa 1 milion de cetățeni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buletin #schimb #remitențe

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Circa 200 de primari din toate regiunile Republicii Moldova au lansat critici la adresa modului în care este promovată reforma administrației publice locale, avertizând asupra riscului de lichidare a primăriilor și de afectare a autonomiei locale. Poziția a fost exprimată în cadrul ședinței extinse a Consiliului de Administrare al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM).

Aleșii locali susțin că procesul este grăbit și lipsit de consens, iar consultările anunțate de autorități ar fi, în realitate, „o formalitate”. Președinta CALM, Tatiana Badan, a cerut ca reforma să fie clară, etapizată și construită pe dialog real cu comunitățile.

Critici și mai dure au venit din teritoriu. Primarul municipiului Bălți, Alexandr Petcov, a afirmat că Guvernul nu a reușit să asigure consensul necesar și că reprezentanții Cancelariei de Stat participă la discuții fără o strategie coerentă și fără fundamentare științifică, limitându-se la mesaje generale despre „primării puternice”.

Mai mulți edili au avertizat că primăriile sunt puse sub presiune. Primarul satului Bîrnova, Valeriu Scutelnic, a declarat că reprezentanți ai Guvernului ar transmite în teritoriu că localitățile care nu se amalgamează riscă să rămână fără finanțări. Acesta a insistat că doar populația, prin referendum, poate decide eventuale comasări.

Edilii au contestat și criteriile demografice vehiculate. Vicepreședintele CALM, Victor Gori, a ironizat pragul de populație propus: „Să înțelegem că 1500 sunt oameni, dar 1499 nu mai sunt oameni și nu mai au aceleași drepturi?”. Potrivit datelor prezentate, aproximativ 700 din cele 898 de primării au reușit deja să atragă fonduri din proiecte naționale și internaționale.

Au fost semnalate și probleme concrete generate de reforme conexe. Un primar a relatat că, după modificările din sistemul serviciilor publice, „ne rugăm să nu moară nimeni în zilele de odihnă”, deoarece certificatul de deces poate fi obținut doar luni la centrul raional.

Unii aleși locali au mers mai departe și au sugerat că problema nu este numărul primăriilor, ci structura administrativă de nivel superior. Primarul din Cîrpești, Ion Bîzu, a afirmat că Republica Moldova ar avea „prea mulți deputați și prea multe raioane, nu prea multe primării”.

În final, CALM a adoptat, cu o singură abținere, o declarație oficială prin care cere stoparea grabei în promovarea reformei, eliminarea presiunilor politice, administrative sau financiare asupra primarilor și reluarea dialogului real cu autoritățile locale. De asemenea, organizația solicită descentralizare fiscală reală și resurse adecvate pentru administrația publică locală.