Lovitură pentru Rusia: O monedă internațională va domina lumea în următorii 10 ani

28 Iun. 2023, 06:47
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Iun. 2023, 06:47 // Actual //  bani.md

După începutul invaziei lui Putin din Ucraina și impunerea sancțiunilor economice de către Occident împotriva Kremlinului, inclusiv eliminarea Rusiei din sistemul internațional de plăți SWIFT, băncile de la Moscova au renunțat într-un procent ridicat la dolarul american, în tranzacțiile comerciale.

Acum, o analiză efectuată de Forumul Oficial al Instituțiilor Monetare Financiare (OMFIF) din Marea Britanie, îi mai dă o lovitură lui Putin, anunțând că dolarul își va menține dominația mondială și în următorul deceniu. Astfel, Statele Unite își vor asigura întâietatea în privința rezervelor valutare internaționale.

Dolarul își va menține poziția de monedă de rezervă dominantă la nivel mondial în următorul deceniu, încurcând apelurile tot mai mari din partea unor țări, precum Rusia și China, pentru adoptarea de alternative, potrivit unui sondaj anual urmărit îndeaproape de băncile centrale din întreaga lume, potrivit Financial Times.

După începerea războiului din Ucraina, Rusia și China și-au propus să treacă la așa-numita operațiune de ”de-dolarizare”, o acțiune impusă de Putin și Xi, încercare de a scăpa de cea mai puternică monedă din lume, dominată în tranzacțiile din toată lumea.

Pe măsură ce Statele Unite și alte națiuni occidentale au impus sancțiuni economice împotriva Rusiei ca răspuns la invazia sa din Ucraina, Moscova și guvernul chinez au făcut echipă pentru a reduce dependența de dolar și pentru a stabili cooperarea între sistemele lor financiare.

De la invazia din 2022, comerțul ruble-yuani a crescut de optzeci de ori. De-a lungul anilor, ponderea dolarilor americani în rezervele Rusiei a scăzut de la 46% în 2014 la 20% în 2022. Pentru a compensa această reducere, Rusia și-a sporit deținerile în alte valute, euro reprezentând 40% din rezervele valutare și yuanul chinezesc reprezentând 10%.

Forumul OMFIF a constatat că rezervele valutare ale Băncilor Centrale din lume care gestionează aproape 5 miliarde de dolari de active se așteaptă ca dolarul să continue să scadă ca proporție a rezervelor globale la un „ ritm treptat”. Cu toate acestea, va reprezenta în continuare 54% din total peste 10 ani, comparativ cu 58% în prezent, arată sondajul.

Monedele de rezervă sunt active străine deținute în cantități mari de băncile centrale pentru plăți internaționale și pentru susținerea monedelor locale.

Dominanța dolarului a scăzut treptat în ultimele decenii, pe măsură ce rolul SUA în comerțul global a scăzut, în timp ce înghețarea a peste 300 de miliarde de dolari din activele băncii centrale a Rusiei de anul trecut a produs un adevărat șoc la Moscova.
La începutul secolului, dolarul reprezenta mai mult de 70% din rezervele globale, potrivit datelor FMI. Sentimentul dedolarizării este în conformitate cu tendința istorică din ultimii zece ani”, a declarat Nikhil Sanghani, director general la OMFIF.„Managerii rezervelor ne spun că este puțin probabil să existe o tendință majoră din această cale.”

Sondajul OMFIF a constatat că 16% dintre băncile de rezervă plănuiau să crească expunerea la dolari americani în următorii doi ani, comparativ cu 10% care plănuiau să o reducă.

China, cel mai mare deținător de active de rezervă din lume, a făcut eforturi pentru o mai mare adoptare a monedei sale de către alte țări. Ponderea yuanului chinez ca valută de rezervă globală va crește de la 3% în prezent, până la 6% în anul 2033.
Studiul OMFIF a constatat că euro ar fi probabil cel mai mare beneficiar al tendinței de îndepărtare de dolar și de răcire a sentimentului față de China.

În prezent, euro reprezintă aproximativ 23% din rezervele globale, dar un procent net de 14% dintre băncile centrale au declarat că intenționează să-și mărească deținerile în euro în următorii 2 ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Mart. 2025, 15:04
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
31 Mart. 2025, 15:04 // Actual //  Ursu Victor

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!