Lovitură primită de Rusia, cădere masivă în topul puterilor mondiale. Cum stau SUA, Marea Britanie, Germania și Ucraina

08 Mart. 2023, 08:29
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Mart. 2023, 08:29 // Actual //  bani.md

Firma de consultanță Brand Finance din Londra a întocmit și publicat topul puterilor mondiale conform Global Soft Power Index din 2023, în care Rusia a căzut masiv față de anul 2022. Astfel, regimul lui Putin a coborât pe locul 105 de pe poziția 23 de anul trecut, în clasamentul celor mai influente puteri ”soft” din lume, condus de Statele Unite, Marea Britanie și Germania.

Topul anual Global Soft Power Index 2023 cuprinde 121 de țări, iar România a coborât pe locul 64 de pe 50, în anul 2022. Salturi importante au făcut Ucraina, care a urcat pe poziția a 37-a (de pe locul 51, anul trecut) și Emiratele Arabe Unite, care a ajuns pe treapta a 10-a (suind 5 poziții), potrivit Investment Monitor.

Global Soft Power 2023 are în frunte Statele Unite -74,8 puncte, urmate de Marea Britanie -67,3, Germania – 65,8, Japonia – 65,2, China – 65, Franța – 62,4, Canada – 60,7, Elveția – 58,5, Italia – 56,6 și EAU – 55,2. România a primit 38,9 puncte.

Indexul Global Soft Power a fost întocmit ținând cont de trei mari factori legați de puterea soft a țărilor în lume: familiaritate, reputație și influență. La rândul lor aceștia au cuprins: cultura, relații internaționale, guvernare, afaceri & comerț, media & comunicații, educație & știință, populație & valori, viitor sustenabil.

„În timp ce națiunile au apelat la puterea soft pentru a restabili comerțul și turismul după o criză de sănătate devastatoare, ordinea mondială a fost perturbată de puterea dură a invaziei ruse a Ucrainei”, a declarat David Haigh, președinte și CEO al Brand Finance de la Londra.

În schimb, SUA sunt de neegalat ca superputere soft în lume. Sub președintele Joe Biden, SUA și-au revendicat primul loc în Global Soft Power Index 2023. Odată cu întărirea dolarului și proiectele de investiții pe scară largă ale guvernului federal, larg mediatizate, percepțiile asupra economiei SUA sunt în creștere.

În Marea Britanie, 2022 va fi amintit ca sfârșitul unei ere. Trecerea în neființă a Reginei Elisabeta a II-a la vârsta de 96 de ani, după 70 de ani pe tron, a zguduit națiunea. Anul trecut va intra și în istoria Marii Britanii pentru că a avut trei prim-miniștri.

Pe de altă parte, puterea ”soft” a Ucrainei a crescut dramatic, până pe locul 37 mondial. Deși nu se află în topul general, țara ocupă locul trei în lume pentru categoria „afaceri pe care le urmăresc îndeaproape”, în același timp și-a îmbunătățit rapid poziția în următoarele sectoare: „respectă legea și drepturile omului”, „tolerant și incluziv”, „lider în tehnologie și inovare” și „lideri admirați la nivel internațional”, ultimul dintre acestea fiind un merit pentru președintele Volodimir Zelenski.

Joseph Nye, un expert american, cu studii la Harvard și Pinceton, a introdus conceptul de ”soft power” al statelor lumii, la sfârșitul anilor ’80, el vorbind de abilitatea unui stat de a obține ceea ce își dorește, fără a folosi forța militară sau economică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Ian. 2026, 11:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Ian. 2026, 11:46 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!