Lovitură primită de Rusia, cădere masivă în topul puterilor mondiale. Cum stau SUA, Marea Britanie, Germania și Ucraina

Firma de consultanță Brand Finance din Londra a întocmit și publicat topul puterilor mondiale conform Global Soft Power Index din 2023, în care Rusia a căzut masiv față de anul 2022. Astfel, regimul lui Putin a coborât pe locul 105 de pe poziția 23 de anul trecut, în clasamentul celor mai influente puteri ”soft” din lume, condus de Statele Unite, Marea Britanie și Germania.

Topul anual Global Soft Power Index 2023 cuprinde 121 de țări, iar România a coborât pe locul 64 de pe 50, în anul 2022. Salturi importante au făcut Ucraina, care a urcat pe poziția a 37-a (de pe locul 51, anul trecut) și Emiratele Arabe Unite, care a ajuns pe treapta a 10-a (suind 5 poziții), potrivit Investment Monitor.

Global Soft Power 2023 are în frunte Statele Unite -74,8 puncte, urmate de Marea Britanie -67,3, Germania – 65,8, Japonia – 65,2, China – 65, Franța – 62,4, Canada – 60,7, Elveția – 58,5, Italia – 56,6 și EAU – 55,2. România a primit 38,9 puncte.

Indexul Global Soft Power a fost întocmit ținând cont de trei mari factori legați de puterea soft a țărilor în lume: familiaritate, reputație și influență. La rândul lor aceștia au cuprins: cultura, relații internaționale, guvernare, afaceri & comerț, media & comunicații, educație & știință, populație & valori, viitor sustenabil.

„În timp ce națiunile au apelat la puterea soft pentru a restabili comerțul și turismul după o criză de sănătate devastatoare, ordinea mondială a fost perturbată de puterea dură a invaziei ruse a Ucrainei”, a declarat David Haigh, președinte și CEO al Brand Finance de la Londra.

În schimb, SUA sunt de neegalat ca superputere soft în lume. Sub președintele Joe Biden, SUA și-au revendicat primul loc în Global Soft Power Index 2023. Odată cu întărirea dolarului și proiectele de investiții pe scară largă ale guvernului federal, larg mediatizate, percepțiile asupra economiei SUA sunt în creștere.

În Marea Britanie, 2022 va fi amintit ca sfârșitul unei ere. Trecerea în neființă a Reginei Elisabeta a II-a la vârsta de 96 de ani, după 70 de ani pe tron, a zguduit națiunea. Anul trecut va intra și în istoria Marii Britanii pentru că a avut trei prim-miniștri.

Pe de altă parte, puterea ”soft” a Ucrainei a crescut dramatic, până pe locul 37 mondial. Deși nu se află în topul general, țara ocupă locul trei în lume pentru categoria „afaceri pe care le urmăresc îndeaproape”, în același timp și-a îmbunătățit rapid poziția în următoarele sectoare: „respectă legea și drepturile omului”, „tolerant și incluziv”, „lider în tehnologie și inovare” și „lideri admirați la nivel internațional”, ultimul dintre acestea fiind un merit pentru președintele Volodimir Zelenski.

Joseph Nye, un expert american, cu studii la Harvard și Pinceton, a introdus conceptul de ”soft power” al statelor lumii, la sfârșitul anilor ’80, el vorbind de abilitatea unui stat de a obține ceea ce își dorește, fără a folosi forța militară sau economică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#puteri #top #china #Rusia #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu va semna un nou acord cu Fondul Monetar Internațional, iar autoritățile de la Chișinău se bazează tot mai mult pe finanțarea oferită de Uniunea Europeană, a declarat economistul Veaceslav Ioniță într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit expertului, absența unui acord cu FMI explică și atitudinea relativ relaxată a Guvernului în raport cu dezechilibrele bugetare. „Republica Moldova nu va avea acord FMI. Acest acord nu-l vom avea. Și atunci apare întrebarea: de unde ne finanțăm? Guvernul stă relaxat pentru că, în ultimii ani, sursa principală de finanțare s-a schimbat radical”, a afirmat Ioniță.

Economistul susține că, până în urmă cu aproximativ cinci ani, circa 70% din finanțarea externă a Republicii Moldova provenea din surse condiționate, precum FMI, care impuneau reforme clare și disciplină fiscală. „Astăzi, aproximativ 80% din finanțare vine din partea Uniunii Europene”, a precizat acesta.

În opinia lui Veaceslav Ioniță, această schimbare a transformat finanțarea externă dintr-una economică într-una politică. „Am trecut de la finanțare condiționată – faceți reforme, faceți ordine – la o finanțare politică. Contextul războiului din Ucraina face ca Uniunea Europeană să închidă ochii la multe probleme structurale”, a spus economistul.

Totodată, el avertizează că situația finanțelor publice rămâne fragilă: venituri slabe, cheltuieli orientate preponderent spre consum curent și investiții insuficiente. „FMI îți spune direct: așa structură de stat nu poate fi finanțată, te duci spre faliment. Dacă ar fi granturi, aș mai înțelege, cum a fost în anii 2010. Dar acum sunt împrumuturi, iar povara datoriei crește”, a subliniat Ioniță.

Un semnal de alarmă îl reprezintă și costurile tot mai mari ale datoriei publice. Potrivit economistului, anul viitor Republica Moldova intenționează să se împrumute cu aproximativ 21 de miliarde de lei, iar aproape o treime din această sumă va fi utilizată doar pentru plata dobânzilor. „Nu am mai avut o astfel de situație”, a declarat el.

Veaceslav Ioniță a mai explicat că finanțarea din partea Uniunea Europeană vine prin mai multe mecanisme: atât direct de la Comisia Europeană, cât și prin instituții financiare europene, precum Banca Europeană de Investiții. „Dacă le cumulăm pe toate, ponderea Uniunii Europene în finanțarea Republicii Moldova este și mai mare”, a concluzionat economistul.