Lupta de la Apă Canal s-a terminat! Ceban anunță că întreprinderea a fost reconectată la curent

Întreprinderea municipală Apă-Canal Chișinău a fost reconectată la energia electrică, potrivit anunțului primarului Capitalei, Ion Ceban, care precizează că acest lucru a fost posibil în urma unor discuții cu conducerea Premier Energy.

„Împreună cu colegii mei, după mai multe ședințe lungi, am identificat o soluție constructivă și legală pe care am propus-o în ședința din această seară. Până marți s-a luat o pauză, după care vom relua discuțiile”, a precizat edilul.

Municipalitatea a anunțat joi că blocul central de la Apă-Canal Chișinău a fost deconectat de la energie electrică și că acolo sunt toate punctele de comandă. În același timp, „Premier Energy” a declarat că cele două locuri de consum deconectate vizau doar blocul administrativ. Furnizorul mai preciza că a fost nevoit să recurgă la aceste măsuri pentru a nu admite creșterea în continuare a datoriei, care în prezent constituie 68,6 milioane de lei.

Datoria pentru energia electrică a întreprinderii Apă Canal este de 68,6 milioane de lei, ce include și facturi cu termenul de plată expirat, neachitate încă din luna noiembrie, 2022.

Achitările efectuate în ultima perioadă de către SA „Apă-Canal Chișinău” nu acoperă în totalitate nici consumul zilnic de energie electrică, se conturează o perspectivă negativă de creștere esențială a datoriei totale, odată cu emiterea facturilor în luna februarie.

Edilul Capitalei Ion Ceban a acuzat-o pe premierul Natalia Gavrilița și vicepremierul Andrei Spînu că ar fi indicat distribuitorului Premier Energy să deconecteze Apă Canal de la lumină. În replică Ceban a fost acuzat că inteenționat a dus întreprinderea în situația catastrofală pentru că și-a promovat la conducere doar persoane loaiale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#curent #datorie #apa-canal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.