Lupta de la Apă Canal s-a terminat! Ceban anunță că întreprinderea a fost reconectată la curent

Întreprinderea municipală Apă-Canal Chișinău a fost reconectată la energia electrică, potrivit anunțului primarului Capitalei, Ion Ceban, care precizează că acest lucru a fost posibil în urma unor discuții cu conducerea Premier Energy.

„Împreună cu colegii mei, după mai multe ședințe lungi, am identificat o soluție constructivă și legală pe care am propus-o în ședința din această seară. Până marți s-a luat o pauză, după care vom relua discuțiile”, a precizat edilul.

Municipalitatea a anunțat joi că blocul central de la Apă-Canal Chișinău a fost deconectat de la energie electrică și că acolo sunt toate punctele de comandă. În același timp, „Premier Energy” a declarat că cele două locuri de consum deconectate vizau doar blocul administrativ. Furnizorul mai preciza că a fost nevoit să recurgă la aceste măsuri pentru a nu admite creșterea în continuare a datoriei, care în prezent constituie 68,6 milioane de lei.

Datoria pentru energia electrică a întreprinderii Apă Canal este de 68,6 milioane de lei, ce include și facturi cu termenul de plată expirat, neachitate încă din luna noiembrie, 2022.

Achitările efectuate în ultima perioadă de către SA „Apă-Canal Chișinău” nu acoperă în totalitate nici consumul zilnic de energie electrică, se conturează o perspectivă negativă de creștere esențială a datoriei totale, odată cu emiterea facturilor în luna februarie.

Edilul Capitalei Ion Ceban a acuzat-o pe premierul Natalia Gavrilița și vicepremierul Andrei Spînu că ar fi indicat distribuitorului Premier Energy să deconecteze Apă Canal de la lumină. În replică Ceban a fost acuzat că inteenționat a dus întreprinderea în situația catastrofală pentru că și-a promovat la conducere doar persoane loaiale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#curent #datorie #apa-canal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.