Lupta se încinge! Bolea intervine în scandalul fabricii de ulei de la Bălți

În contextul oprii activității fabricii de ulei de la Bălți din cauza lipsei de materie primă, ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a reacționat, evidențiind că stocurile de semințe de floarea-soarelui din Moldova sunt de aproximativ 350 de mii de tone, contrazicând orice declarație privind lipsa de stocuri.

Bolea a subliniat importanța unei politici de prețuri obiective, corecte și responsabile față de consumatorul final de ulei. El a explicat că pentru a proteja producătorii de cereale și pentru a crea un lanț valoric complet, a fost prelungită perioada de licențiere a importului de grâu, porumb și semințe de floarea-soarelui, ca un instrument de echilibrare a pieței.

Ministrul a anunțat organizarea unei ședințe de lucru pentru luni, 1 aprilie, la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, între producătorii de cereale și procesatori, în vederea identificării soluțiilor rezonabile și corecte în raport cu cei 2,5 milioane de consumatori finali de ulei. Scopul este de a asigura un dialog transparent bazat pe date reale și corecte, pentru luarea deciziilor și găsirea soluțiilor viabile până la recolta nouă de floarea-soarelui.

Ieri,, 26 martie, Guvernul anunța că s-a decis prelungirea măsurii pe un termen de 3 luni a importul grâului, porumbului și a semințelor de floarea-soarelui în Republica Moldova în baza unei licențe, în vederea menținerii pe piața internă a unui preț sustenabil din punct de vedere economic al produselor cerealiere autohtone.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #ulei #balti #fabrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova va fi vizitată în acest an de aproximativ 290.000 de turiști străini, arată datele analizate de economistul Veaceslav Ioniță. Potrivit acestuia, sectorul turistic se află pe o traiectorie de creștere „sănătoasă și constantă”, iar structura vizitatorilor arată o schimbare profundă față de situația din anii ’90.

Din numărul total estimat, 90.000 de turiști ajung în Moldova prin agențiile de turism, în mod organizat, categorie pentru care există date exacte privind țara de proveniență, durata sejurului și tipul de program achiziționat. Restul de 200.000 de vizitatori vin individual — rezervă hoteluri, vizitează obiective și consumă servicii turistice pe cont propriu. Deși această categorie este mai greu de analizat, datele Biroului Național de Statistică privind turiștii organizați oferă o imagine foarte relevantă.

Potrivit cifrelor examinate de economist, 56% dintre turiștii străini sunt din România. „Îmi cer scuze fraților români că îi includ în categoria străini, dar așa funcționează metodologia”, notează Ioniță, subliniind că românii sunt cei mai apropiați vizitatori și cei mai interesați să vadă evoluția Moldovei.

Pe locul al doilea se află Italia, cu aproape 14% din totalul turiștilor organizați, urmată de Ucraina, care rămâne în top chiar și în condițiile războiului. Economistul precizează că datele se referă strict la turiști, nu la refugiați: „Chiar și în vremuri de război, o parte dintre ucraineni caută câteva zile de repaus, iar o parte aleg Moldova.”

Topul este completat de Germania, SUA, Turcia, Belgia, Franța, Polonia și Israel — majoritatea fiind state membre ale Uniunii Europene. „E bine. Noi vrem spre Europa, dar și Europa vine spre noi”, remarcă Ioniță.

Schimbarea față de perioada de după independență este radicală. Dacă în 1992–1993, 95% dintre vizitatorii străini proveneau din spațiul ex-sovietic, în special Rusia și Ucraina, astăzi, în top 10 a rămas doar Ucraina, aflată în război și în afara CSI.

Potrivit economistului, cu ritmul actual de creștere, Moldova ar putea depăși pragul de 500.000 de turiști anual în următorii ani, iar obiectivul strategic de 1 milion de vizitatori devine „perfect realist”.

„O țară care dezvoltă turismul își dezvoltă exporturile de servicii. Dacă nu putem exporta mai multe bunuri, putem exporta experiențe, povești și ospitalitate. Iar turismul moldovenesc crește exact în direcția bună”, concluzionează Ioniță.