Lupta se încinge! Bolea intervine în scandalul fabricii de ulei de la Bălți

În contextul oprii activității fabricii de ulei de la Bălți din cauza lipsei de materie primă, ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a reacționat, evidențiind că stocurile de semințe de floarea-soarelui din Moldova sunt de aproximativ 350 de mii de tone, contrazicând orice declarație privind lipsa de stocuri.

Bolea a subliniat importanța unei politici de prețuri obiective, corecte și responsabile față de consumatorul final de ulei. El a explicat că pentru a proteja producătorii de cereale și pentru a crea un lanț valoric complet, a fost prelungită perioada de licențiere a importului de grâu, porumb și semințe de floarea-soarelui, ca un instrument de echilibrare a pieței.

Ministrul a anunțat organizarea unei ședințe de lucru pentru luni, 1 aprilie, la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, între producătorii de cereale și procesatori, în vederea identificării soluțiilor rezonabile și corecte în raport cu cei 2,5 milioane de consumatori finali de ulei. Scopul este de a asigura un dialog transparent bazat pe date reale și corecte, pentru luarea deciziilor și găsirea soluțiilor viabile până la recolta nouă de floarea-soarelui.

Ieri,, 26 martie, Guvernul anunța că s-a decis prelungirea măsurii pe un termen de 3 luni a importul grâului, porumbului și a semințelor de floarea-soarelui în Republica Moldova în baza unei licențe, în vederea menținerii pe piața internă a unui preț sustenabil din punct de vedere economic al produselor cerealiere autohtone.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #ulei #balti #fabrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.