Macron anunță „sfârșitul abundenței” în Franța: „Suntem pe cale să trăim o mare bulversare”

Preşedintele francez Emmanuel Macron i-a atenţionat miercuri pe francezi în legătură cu „marea schimbare” ce va veni odată cu toamna, prin „sfârşitul abundenţei”, „al evidenţelor” şi „al lipsei de griji”, relatează AFP.

„Trăim o mare schimbare”, a avertizat şeful statului, revenind asupra unei recente „serii de crize grave”, de la războiul din Ucraina la seceta istorică din Europa.

„Momentul pe care îl trăim poate fi structurat de o serie de crize grave (…) şi s-ar putea ca unii să vadă destinul nostru ca unul în care trebuie să gestionăm permanent crize sau situaţii de urgenţă. În ceea ce mă priveşte, cred că ceea ce suntem pe cale să trăim este mai degrabă o mare schimbare sau o mare bulversare”, a declarat Emmanuel Macron în cadrul unei alocuţiuni în faţa miniştrilor săi, transmisă în direct în mod excepţional.
Pentru că, în faţa acestei situaţii, „compatrioţii noştri ar putea reacţiona cu multă nelinişte”, el le-a cerut membrilor guvernului „să spună lucrurilor pe nume”, „să le numească clar şi fără o abordare catastrofală”.

„Mă aştept de la guvern să respecte cuvântul dat şi angajamentele pe care le-am luat faţă de naţiune”, a adăugat el.

Emmanuel Macron face apel la unitate
„Ce îmi doresc să putem face în următoarele săptămâni şi luni este să reafirmăm o unitate foarte puternică a guvernului, a forţelor majorităţii” în jurul „unei direcţii care să ne permită să ne consolidăm suveranitatea, independenţa noastră franceză şi europeană”, a adăugat el.

În contextul „înmulţirii regimurilor iliberale” şi al „consolidării regimurilor autoritare”, preşedintele francez le-a cerut miniştilor săi „seriozitate”, „credibilitate” şi să nu cedeze tentaţiei „demagogiei”.

„Este uşor să promiţi orice, iar uneori să spui orice. Să nu cedăm acestor tentaţii, demagogiei. Ele înfloresc în toate democraţiile astăzi, într-o lume complexă care înspăimântă. Poate fi seducător să spui ceea ce oamenii vor să audă (…), însă trebuie mai întâi să raţionezi întrebându-te dacă este eficient şi util”, a adăugat el, fără a oferi exemple concrete.

Comentariile lui Emmanuel Macron vin după ce în urmă cu câteva zile acesta i-a îndemnat pe francezi să accepte să plătească „prețul libertății” al repercusiunilor economice provocate de invadarea Ucrainei de către Rusia pe 24 februarie.

#perioada #Macron #Franta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria externă brută a Republicii Moldova a ajuns la 11,6 miliarde de dolari SUA la finele trimestrului III 2025 și a înregistrat o majorare de 12,4% față de începutul anului, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei în raportul privind Balanța de plăți

Majorarea, echivalentă cu 1,28 miliarde USD, a fost determinată atât de creșterea datoriei externe private, cu 725,6 milioane USD, cât și de avansul datoriei externe publice, cu 552,8 milioane USD. În consecință, raportul dintre datoria externă și Produsul Intern Brut s-a majorat cu 2,2 puncte procentuale, până la 58,9% din PIB.

Potrivit BNM, datoria externă pe termen lung continuă să dețină cea mai mare pondere în total, respectiv 73,9%, chiar dacă aceasta a crescut într-un ritm mai lent, de 9,6%, comparativ cu finele anului 2024. În același timp, datoria externă pe termen scurt a înregistrat un avans mult mai rapid, de 21,1%, ajungând să reprezinte 26,1% din totalul datoriei externe brute

La nivel structural, datoria externă publică a atins 4,87 miliarde USD, ceea ce reprezintă 42% din totalul datoriei externe, în ușoară creștere față de sfârșitul anului trecut. Aproape întreaga datorie publică externă este pe termen lung și constă, în principal, din împrumuturi și alocări de Drepturi Speciale de Tragere.

În pofida creșterii accelerate a datoriei, BNM subliniază că finanțarea externă rămâne relativ avantajoasă, costurile fiind menținute la niveluri reduse. Rata medie trimestrială implicită a dobânzii la datoria externă sub formă de împrumuturi și alocări de DST a coborât la 0,5%, un nivel considerat istoric scăzut.

Totodată, datele arată o diminuare de aproape trei ori a ratei de reînnoire a finanțării, ceea ce indică o reducere a atragerii de noi împrumuturi și o creștere a efortului de deservire a datoriei existente. În acest context, scadența medie implicită a datoriei externe pe termen lung a fost estimată la 7,3 ani, în ipoteza menținerii nivelului actual al rambursărilor.

Principalii creditori externi ai statului rămân Fondul Monetar Internațional și Grupul Băncii Mondiale, urmați de Comisia Europeană, Banca Europeană pentru Investiții și BERD, ceea ce confirmă dependența finanțării publice de instituțiile financiare internaționale.