Magnatul cerealelor înfruntă un șoc: Boom în exportul de floarea-soarelui – Fermierii își vând recolta în străinătate

În primele opt luni ale anului 2024, exporturile de floarea-soarelui din Republica Moldova au înregistrat o creștere impresionantă, depășind volumul exportat pentru întreg anul 2023. Cantitatea totală exportată a atins 344.560 de tone, cu 2,7 ori mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2023, potrivit analizei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

Deși prețul mediu de export a crescut ușor, de la 8,08 lei/kg în 2023 la 8,21 lei/kg în 2024, preferința fermierilor de a vinde către traderi în locul procesatorilor locali (Piața este dominată de milioanrul Vaja Jhashi n.a) a jucat un rol crucial în această evoluție. Procesatorii locali au fost afectați de termenele lungi de plată și de scăderea prețului uleiului pe piețele internaționale, iar fermierii au ales să colaboreze cu traderi care ofereau condiții comerciale mai avantajoase.

„Printre cei mai mari exportatori de floarea-soarelui se numără compania Rusagro-Prim, cu o cotă de piață de 15% (52.000 tone), urmată de OromImpex (12%) și Ancom-Agro (8%). În 2024, s-au remarcat și companii noi care au crescut semnificativ volumul exportat, cum ar fi Global Farming International și Unicaps”, a mai spus Rija.

Principalele destinații de export rămân stabile, cu 57% din cantitate vândută către România (196.062 tone), 16% către Turcia și 8% către Bulgaria. Turcia a oferit cel mai bun preț, de 8,3 lei/kg, în timp ce România și Bulgaria au cumpărat la un preț mediu de 7,8 lei/kg.

Traderii internaționali români, precum Expur S.A., Bunge România SRL și Prutul S.A., sunt principalii cumpărători de floarea-soarelui din Moldova, iar alte volume mari au fost achiziționate de companii din Turcia, Elveția și Bulgaria.

Vaja Jhashi, cunoscut ca un influent om de afaceri și un vechi prieten al oligarhului Vladimir Plahotniuc, controlează 60% din piața cerealelor din Moldova prin intermediul grupului Trans Oil. De asemenea, acesta domină și piața uleiului din țară, având în portofoliu fabrica de ulei Floarea Soarelui de la Bălți, una dintre cele mai importante afaceri ale holdingului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#seminte de floarea soarelui #agricultori #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.