Magnatul cerealelor înfruntă un șoc: Boom în exportul de floarea-soarelui – Fermierii își vând recolta în străinătate

În primele opt luni ale anului 2024, exporturile de floarea-soarelui din Republica Moldova au înregistrat o creștere impresionantă, depășind volumul exportat pentru întreg anul 2023. Cantitatea totală exportată a atins 344.560 de tone, cu 2,7 ori mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2023, potrivit analizei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

Deși prețul mediu de export a crescut ușor, de la 8,08 lei/kg în 2023 la 8,21 lei/kg în 2024, preferința fermierilor de a vinde către traderi în locul procesatorilor locali (Piața este dominată de milioanrul Vaja Jhashi n.a) a jucat un rol crucial în această evoluție. Procesatorii locali au fost afectați de termenele lungi de plată și de scăderea prețului uleiului pe piețele internaționale, iar fermierii au ales să colaboreze cu traderi care ofereau condiții comerciale mai avantajoase.

„Printre cei mai mari exportatori de floarea-soarelui se numără compania Rusagro-Prim, cu o cotă de piață de 15% (52.000 tone), urmată de OromImpex (12%) și Ancom-Agro (8%). În 2024, s-au remarcat și companii noi care au crescut semnificativ volumul exportat, cum ar fi Global Farming International și Unicaps”, a mai spus Rija.

Principalele destinații de export rămân stabile, cu 57% din cantitate vândută către România (196.062 tone), 16% către Turcia și 8% către Bulgaria. Turcia a oferit cel mai bun preț, de 8,3 lei/kg, în timp ce România și Bulgaria au cumpărat la un preț mediu de 7,8 lei/kg.

Traderii internaționali români, precum Expur S.A., Bunge România SRL și Prutul S.A., sunt principalii cumpărători de floarea-soarelui din Moldova, iar alte volume mari au fost achiziționate de companii din Turcia, Elveția și Bulgaria.

Vaja Jhashi, cunoscut ca un influent om de afaceri și un vechi prieten al oligarhului Vladimir Plahotniuc, controlează 60% din piața cerealelor din Moldova prin intermediul grupului Trans Oil. De asemenea, acesta domină și piața uleiului din țară, având în portofoliu fabrica de ulei Floarea Soarelui de la Bălți, una dintre cele mai importante afaceri ale holdingului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#seminte de floarea soarelui #agricultori #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.