Mai mulți moldoveni au luat țeapă. Nu-și pot ridica permisele

Mai mulți moldoveni nu-și pot ridica permisele de conducere urmare a crizei de de suporturi de policarbonat pentru acte, scrie autoblog.md.

Agenţia Servicii Publice recunoaşte problema şi a anunţat pe 17 august că, începând cu 15 august şi până la data de 6 octombrie 2022, termenul de examinare a cererilor de eliberare în regim normal (20 de zile lucrătoare) a buletinelor de identitate ale cetățenilor Republicii Moldova, permiselor de conducere și a certificatelor de înmatriculare pentru vehicul se extinde până la cel mult 3 luni.

Astfel, la depunerea cererii privind eliberarea documentelor menționate, sunt eliberate gratuit acte provizorii ale documentelor solicitate! Anterior, acestea erau eliberate contra cost.

Actele provizorii au aceeași forță juridică ca şi actele pe care le înlocuiesc și sunt recunoscute de toate persoanele/entitățile fizice și juridice de drept public și privat, însă doar la nivel naţional! Actele provizorii eliberate vor fi anulate automat în momentul recepționării de către cetățean al documentului permanent pe suport de policarbonat (mecanolizibil).

Măsurile au fost luate pentru a nu perturba procesul de documentare a cetățenilor, în contextul în care Agenția Servicii Publice, în perioada septembrie-octombrie 2022, migrează către alt sistem de personalizare a datelor, urmând să treacă la o nouă tehnologie de perfectare a documentelor pe suport de policarbonat. Majoritatea țărilor europene au trecut deja la această tehnologie, inclusiv şi vecinii noştri din Ucraina.

Totodată, creșterea numărului de cereri de perfectare a actelor de identitate, înregistrată în perioada post-pandemică în toate țările Uniunii Europene, dar și războiul din regiune, au generat o criză logistică și perturbarea livrărilor materiei prime utilizate în producerea actelor de identitate, fapt ce poate determina livrarea întârziată pentru Moldova a blanchetelor de documente cel târziu până în luna octombrie!

#permis #soferi #ASP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Acordul de parteneriat dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur intră, la începutul anului 2026, într-o etapă decisivă, după susținerea politică exprimată de Consiliul UE în luna ianuarie. Deși documentul nu este încă ratificat oficial și urmează să fie avizat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și votat în Parlamentul European, direcția strategică este deja conturată: Uniunea Europeană își consolidează relațiile comerciale cu America de Sud, inclusiv ca reacție la tensiunile tarifare cu Statele Unite.

Potrivit analizei realizate de economistul Iurie Rija, relația comercială UE–Mercosur este una profund asimetrică. În 2024, schimburile comerciale au depășit 111 miliarde de euro, însă pentru Uniunea Europeană, Mercosur reprezintă doar 2,14% din totalul exporturilor sale globale. În schimb, pentru statele sud-americane, UE este al doilea partener comercial, absorbind 13–14% din exporturile lor totale, în special produse agricole, alimentare și materii prime.

Structura comerțului explică dezechilibrul. Mercosur exportă masiv produse agricole, soia, cafea, cereale, carne și zahăr, în timp ce UE livrează bunuri industriale cu valoare adăugată mare – mașini, echipamente, produse chimice și farmaceutice. Acordul prevede eliminarea taxelor vamale pentru 91% dintre exporturile UE către Mercosur și pentru 92% dintre exporturile Mercosur către UE, inclusiv reducerea drastică a tarifelor de până la 35% aplicate anterior produselor industriale europene.

Pentru Republica Moldova, impactul nu vine din zona unui „șoc” de preț la alimente, avertizează Iurie Rija. Contingentele tarifare negociate pentru carne, zahăr sau produse de bază sunt marginale raportate la consumul total al UE și nu au capacitatea de a genera distorsiuni majore de preț nici în Uniunea Europeană, nici pe piața moldovenească. Moldova rămâne, oricum, dependentă structural de importuri la carne și zahăr.

Presiunile reale apar însă în segmentele orientate spre export, unde Republica Moldova este deja integrată în piața europeană. Cele mai vulnerabile domenii sunt mierea de albine, bioetanolul, uleiul de floarea-soarelui și uleiul de soia. În cazul mierii, acordul introduce un contingent de 45 de mii de tone fără taxe vamale din Mercosur, echivalent cu 10% din consumul UE și circa un sfert din totalul importurilor. În acest context, exportatorii moldoveni, care livrează anual 4–4,5 mii de tone pe piața europeană, vor fi nevoiți să concureze cu producători sud-americani cu costuri mult mai mici.

O situație similară se conturează pe piața bioetanolului. Eliminarea taxelor pentru un contingent de 450 de mii de tone din Mercosur va intensifica concurența pentru producătorii moldoveni, cu efect direct asupra marjelor de profit și, implicit, asupra prețului de achiziție a porumbului, una dintre cele mai sensibile culturi agricole pentru Republica Moldova.

În cazul uleiului de floarea-soarelui și al uleiului de soia, acordul nu prevede contingente tarifare, ceea ce înseamnă acces nelimitat fără taxe pe piața UE. Deși, în prezent, Moldova exportă volume semnificativ mai mari decât Argentina către UE, eliminarea taxelor va face piața europeană mult mai atractivă pentru producătorii sud-americani, cu riscul comprimării marjelor de procesare în întreg bazinul Mării Negre.

Potrivit lui Iurie Rija, clauza de salvgardare inclusă în acord, care permite UE să reintroducă temporar taxe vamale în cazul unor prejudicii grave pentru industrie, rămâne un instrument limitat și reactiv. În aceste condiții, pentru Republica Moldova, adaptarea nu ține de protecționism, ci de consolidarea capacităților de procesare, diferențierea prin calitate și trasabilitate și poziționarea mai clară pe nișe premium.

Concluzia economistului este una pragmatică: acordul UE–Mercosur nu amenință accesul Moldovei pe piața europeană, dar va reduce marjele de profit în sectoarele-cheie orientate spre export, într-o piață europeană care va deveni structural mai competitivă odată cu intrarea în vigoare a acestui acord.