Maia Sandu: Băncile din Moldova respectă toate restricțiile impuse de sistemele de plăți prin sistemul SWIFT

Republica Moldova nu poate să se alinieze la sancțiunile impuse de către Uniunea Europeană Federației Ruse din motive de securitate energetică, însă respectă interdicțiile aplicate Moscovei în partea ce ține de sistemul bancar și financiar. Declarațiile au fost făcute astăzi, 4 aprilie de către președinta țării, Maia Sandu, în cadrul unei conferințe de presă, scrie Realitatea.md.

Sandu a spus că, țara noastră nu se va eschiva de la aplicarea sancțiunilor impuse de Occident Rusiei în partea ce privește sistemul bancar sau reexportul produselor. În partea ce ține de livrările de gaz, Maia Sandu a afirmat că „se caută alternative, deși situația este dificilă”.

„Aceste sancțiuni sunt niște acțiuni menite să producă costuri pentru țara agresor. Sancțiunile trebuie să țină cont de particularitățile și relațiile economice. În cazul țării noastre, băncile moldovenești respectă toate restricțiile impuse de sistemele de plăți internaționale prin sistemul SWIFT ce cuprinde VISA și MasterCard. Exporturile noastre în Rusia s-au micșorat și așa din cauza războiului. Cel mai important element este achiziția de gaze. Avem pentru moment un singur furnizor de gaze și căutăm alternative de gaze. Guvernul caută alternative, dar situația pe piața gazelor este dificilă. Nu suntem singura țară care nu renunță. Moldova plătește zilnic câte 3-4 milioane de dolari pentru gazul rusesc, dar sunt state UE care plătesc câte 400 de milioane. Sunt state care încearcă să reducă acest consum”, a spus Maia Sandu.

Totodată, președinta a precizat că Republica Moldova a fost printre primele state care a condamnat agresiunea militară a Ucrainei de către Rusia.

Maia Sandu a abordat și subiectul securității parvenit din regiunea separatistă transnistreană, afirmând că nu „autoritățile de la Chișinău rămân vigilente”, iar informațiile cu privire la o creștere a numărului de „pacificatori” ruși în Transnistria nu este posibil, deoarece „intrarea așa numitor pacificatori ruși în zona separatistă se efectuează doar prin punctele de frontieră controlate de către autoritățile moldovenești”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#SWIF #Mastecard #SWIFT #sanctiuni #Visa #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură un proiect de lege care prevede instituirea unui moratoriu de 12 luni asupra urmăririi silite a bunurilor fermierilor micro și mici, afectați grav de calamitățile naturale din anii 2024–2025. Inițiativa legislativă se află pe ordinea de zi a Legislativului și are drept scop prevenirea falimentului în lanț în sectorul agricol.

Potrivit documentului, măsura se aplică fermierilor eligibili ale căror culturi agricole au fost afectate în proporție de cel puțin 40%, condiție care va sta la baza acordării protecției. Pe durata moratoriului, executarea silită este suspendată, iar calcularea dobânzilor și penalităților aferente datoriilor este înghețată, pentru a reduce presiunea financiară asupra agricultorilor.

Proiectul de lege mai prevede protecția bunurilor agricole esențiale, inclusiv terenurile agricole, semințele, îngrășămintele, furajele și alte inputuri necesare producției. Acestea vor putea fi utilizate în continuare pentru desfășurarea activității agricole, chiar și în cazul în care au fost anterior puse sub sechestru.

În același timp, fermierii vor avea dreptul de a valorifica producția agricolă, iar veniturile obținute vor fi direcționate cu prioritate pentru stingerea datoriilor, oferindu-le posibilitatea de a-și relansa activitatea și de a-și onora obligațiile financiare.

Un element important al inițiativei este extinderea protecției asupra fidejusorilor și membrilor gospodăriilor țărănești care răspund solidar pentru obligațiile fermierului, măsură menită să prevină pierderea bunurilor familiale în urma executărilor silite.

Totodată, proiectul stabilește excepții clare: moratoriul nu se aplică obligațiilor privind plata salariilor, pensiilor alimentare, despăgubirilor pentru prejudicii, precum și creanțelor rezultate din infracțiuni.