Maia Sandu: Băncile din Moldova respectă toate restricțiile impuse de sistemele de plăți prin sistemul SWIFT

Republica Moldova nu poate să se alinieze la sancțiunile impuse de către Uniunea Europeană Federației Ruse din motive de securitate energetică, însă respectă interdicțiile aplicate Moscovei în partea ce ține de sistemul bancar și financiar. Declarațiile au fost făcute astăzi, 4 aprilie de către președinta țării, Maia Sandu, în cadrul unei conferințe de presă, scrie Realitatea.md.

Sandu a spus că, țara noastră nu se va eschiva de la aplicarea sancțiunilor impuse de Occident Rusiei în partea ce privește sistemul bancar sau reexportul produselor. În partea ce ține de livrările de gaz, Maia Sandu a afirmat că „se caută alternative, deși situația este dificilă”.

„Aceste sancțiuni sunt niște acțiuni menite să producă costuri pentru țara agresor. Sancțiunile trebuie să țină cont de particularitățile și relațiile economice. În cazul țării noastre, băncile moldovenești respectă toate restricțiile impuse de sistemele de plăți internaționale prin sistemul SWIFT ce cuprinde VISA și MasterCard. Exporturile noastre în Rusia s-au micșorat și așa din cauza războiului. Cel mai important element este achiziția de gaze. Avem pentru moment un singur furnizor de gaze și căutăm alternative de gaze. Guvernul caută alternative, dar situația pe piața gazelor este dificilă. Nu suntem singura țară care nu renunță. Moldova plătește zilnic câte 3-4 milioane de dolari pentru gazul rusesc, dar sunt state UE care plătesc câte 400 de milioane. Sunt state care încearcă să reducă acest consum”, a spus Maia Sandu.

Totodată, președinta a precizat că Republica Moldova a fost printre primele state care a condamnat agresiunea militară a Ucrainei de către Rusia.

Maia Sandu a abordat și subiectul securității parvenit din regiunea separatistă transnistreană, afirmând că nu „autoritățile de la Chișinău rămân vigilente”, iar informațiile cu privire la o creștere a numărului de „pacificatori” ruși în Transnistria nu este posibil, deoarece „intrarea așa numitor pacificatori ruși în zona separatistă se efectuează doar prin punctele de frontieră controlate de către autoritățile moldovenești”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#SWIF #Mastecard #SWIFT #sanctiuni #Visa #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.