Nu are cine să plătească! În Franța, un superyacht confiscat creează bătăi de cap, nu doar proprietarului

Reprezentanții unui șantier naval francez spun că nu știu pe cine să factureze pentru taxele de acostare acumulate de un superyacht de 120 de milioane de dolari reținut. Reuters menționează că iahtul aparține lui Igor Sechin, CEO al gigantului petrolier Rosneft, care se află acum pe listele de sancțiuni ale UE și SUA.

Alice Boisseau, ofițer de comunicare la Șantierele Navale La Ciotat, a declarat pentru Reuters că compania „continuă să factureze” taxe de acostare pentru iahtul reținut, Amore Vero. În acest context, compania nu știe cine trebuie să plătească.

Potrivit autorităților franceze, Amore Vero este deținută de o companie condusă de Igor Sechin, CEO al gigantului petrolier rus Rosneft. Nava de 86 de metri a fost reținută pe 3 martie. Sechin a negat că iahtul aparține companiei.

Amore Vero valorează aproximativ 120 de milioane de dolari și poate găzdui un total de 42 de oaspeți și membri ai echipajului, potrivit SuperYacht Fan. Are o piscină care se transformă într-o platformă pentru elicopter și o terasă la soare cu jacuzzi, potrivit Oceanco, producătorul său.

Două firme care deservesc Amore Vero au declarat pentru Reuters că autoritățile franceze nu le-au spus despre statutul juridic al iahtului după confiscare, ceea ce înseamnă că nu era clar cine trebuia să plătească pentru acostare sau alte taxe de întreținere.

Oficialii francezi au declarat că proprietarul Amore Vero era responsabil pentru acoperirea costurilor de acostare și întreținere într-un moment în care statul avea custodia navei, a raportat Reuters.

Sechestrarea Amore Vero a venit la scurt timp după ce Sechin a fost inclus pe listele de sancțiuni ale UE și SUA în urma invaziei Rusiei în Ucraina.

#superyacht #iaht de lux #oligarh rus #taxe

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La aproape doi ani de la izbucnirea focarelor de pestă porcină africană și sacrificarea a zeci de mii de animale, două dintre cele mai mari ferme de porcine din Republica Moldova – cea din satul Roșcani, raionul Anenii Noi, și compania Porco Bello din Cimișeni spun că nu au primit până în prezent despăgubiri și au ajuns să se judece cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA).

Ferma din Roșcani, unde au fost sacrificați aproximativ 65–68 de mii de porci, a solicitat despăgubiri de peste 194 de milioane de lei. Directorul companiei, Ecaterina Perebinos, afirmă că dosarul se află încă în examinare și că litigiul cu ANSA nu a fost soluționat.

„Am atacat în instanță ANSA. Deocamdată aceste litigii nu sunt soluționate. Despăgubirile nu le-am primit”, a declarat Perebinos pentru BANI.MD.

Întrebată cum funcționează în prezent ferma, aceasta a precizat că activitatea continuă cu ajutorul creditelor, iar unitatea este în proces de repopulare.

„Am luat credite și mergem înainte. Acum lucrăm la 40%, iar până la sfârșitul anului planificăm să revenim la 100%”, a spus directoarea.

Într-o situație similară se află și compania Porco Bello din Cimișeni. Directorul Andrei Volcinschi afirmă că după depunerea dosarului pentru despăgubiri, companiei i s-a invocat o presupusă „suprapopulare” a fermei, motiv pentru care nu ar putea beneficia de compensații.

Acesta susține însă că acuzațiile nu au fost demonstrate și că în documentele inițiale de control nu ar fi fost menționate încălcări grave.

„Nimeni nu a măsurat, nimeni nu i-a numărat porcii, nimeni nu i-a cântărit. Pur și simplu s-a scris că a fost suprapopulare”, afirmă Volcinschi.

Potrivit lui, compania a contestat decizia în instanță și consideră că procesul se tergiversează intenționat pentru a evita plata despăgubirilor.

Porco Bello exploatează aproximativ 45.000 de porci și deține între 20% și 25% din piața cărnii de porc din Republica Moldova. Compania estimează că ar trebui să primească despăgubiri de peste 100 de milioane de lei.

În prezent, reprezentanții Porco Bello spun că activează la o capacitate de 70–80%, tot din resurse atrase prin credite, și estimează revenirea la capacitate maximă până în primăvara anului viitor.

Redacția a încercat să ia legătură cu reprezentanții ANSA însă până la publicarea materialului nu a obținut o reacție din partea instituției.