Maia Sandu, ieșire dură la adresa propriului guvern după cedarea gazelor Transnistriei! Ce spune comunicatoarea premierului

Maia Sandu a cerut public guvernului din Republica Moldova, printr-un comunicat postat pe contul său de Facebook, să vină cu explicații despre decizia surprinzătoare a vicepremierului Andrei Spînu să cedeze Transnistriei toate gazele cumpărate de la Gazprom. Este pentru prima dată când Maia Sandu înăsprește tonul în public față de guvernul condus de premierul Natalia Gavriliță și vicepremierul Andrei Spînu, guvern al partidului PAS fondat chiar de Maia Sandu.

„Mesajul dnei președinte se referă la necesitatea Guvernului de a-și reorganiza și restructura eforturile pe energie. Echipa de la Guvern lucrează la această sarcină”, a declarat Anastasia Taburceanu, purtătoarea de cuvânt a premierului Natalia Gavrilița.

”Securitatea energetică este un element foarte important al securității țării și fiecare cetățean trebuie să fie informat despre deciziile luate în acest domeniu. Guvernul este dator să explice clar și fără întârziere toate acțiunile întreprinse pentru asigurarea cu energie electrică și gaze naturale pentru luna decembrie și perioada următoare, astfel ca societatea să înțeleagă care au fost circumstanțele și condițiile ce au determinat deciziile adoptate”, a scris Maia Sandu.

Mai mult, șefa statului moldovean a cerut și reorganizărea activității Guvernului în domeniul energetic, ceea ce ar putea declanșa o remaniere guvernamentală sau chiar o schimbare de premier dacă partidul o susține.

”Situația tot mai complicată din domeniul energetic și nevoia de a urgenta elaborarea soluțiilor pe termen mediu și lung reconfirmă necesitatea reorganizării activității Guvernului în acest domeniu, așa cum a fost menționat și la ședința Consiliului Suprem de Securitate din 24 noiembrie 2022. Solicit Guvernului să prezinte în timp util opțiunile de reorganizare a sectorului. Guvernul trebuie să acorde atenție sporită domeniului energetic”, a scris președinta Maia Sandu pe un ton imperativ.

Ieșirea dură a Maiei Sandu a venit la două zile după ce vicepremierul Andrei Spînu a decis, fără să dea nici o explicație în public, să cedeze regimului separatist din Transnistria toată cantitatea de gaze pe care o primește Moldova de la Gazprom, după cum a explicat Deutsche Welle. În schimbul gazelor, Chișinăul ar urma să primească energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan, gestionată de regimul separatist pro-rus de la Tiraspol, la prețul de 73 USD/MW – ceea ce înseamnă cu 11 USD mai scump față de prețul la care aceeași centrală livra curent Chișinăului până pe 1 noiembrie 2022, potrivit Deutsche Welle, care a caracterizat astfel mișcarea lui Spînu : ”Chișinăul s-a lăsat prins în capcana energetică rusească”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#maia #Energie #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.