Maia Sandu, ieșire dură la adresa propriului guvern după cedarea gazelor Transnistriei! Ce spune comunicatoarea premierului

Maia Sandu a cerut public guvernului din Republica Moldova, printr-un comunicat postat pe contul său de Facebook, să vină cu explicații despre decizia surprinzătoare a vicepremierului Andrei Spînu să cedeze Transnistriei toate gazele cumpărate de la Gazprom. Este pentru prima dată când Maia Sandu înăsprește tonul în public față de guvernul condus de premierul Natalia Gavriliță și vicepremierul Andrei Spînu, guvern al partidului PAS fondat chiar de Maia Sandu.

„Mesajul dnei președinte se referă la necesitatea Guvernului de a-și reorganiza și restructura eforturile pe energie. Echipa de la Guvern lucrează la această sarcină”, a declarat Anastasia Taburceanu, purtătoarea de cuvânt a premierului Natalia Gavrilița.

”Securitatea energetică este un element foarte important al securității țării și fiecare cetățean trebuie să fie informat despre deciziile luate în acest domeniu. Guvernul este dator să explice clar și fără întârziere toate acțiunile întreprinse pentru asigurarea cu energie electrică și gaze naturale pentru luna decembrie și perioada următoare, astfel ca societatea să înțeleagă care au fost circumstanțele și condițiile ce au determinat deciziile adoptate”, a scris Maia Sandu.

Mai mult, șefa statului moldovean a cerut și reorganizărea activității Guvernului în domeniul energetic, ceea ce ar putea declanșa o remaniere guvernamentală sau chiar o schimbare de premier dacă partidul o susține.

”Situația tot mai complicată din domeniul energetic și nevoia de a urgenta elaborarea soluțiilor pe termen mediu și lung reconfirmă necesitatea reorganizării activității Guvernului în acest domeniu, așa cum a fost menționat și la ședința Consiliului Suprem de Securitate din 24 noiembrie 2022. Solicit Guvernului să prezinte în timp util opțiunile de reorganizare a sectorului. Guvernul trebuie să acorde atenție sporită domeniului energetic”, a scris președinta Maia Sandu pe un ton imperativ.

Ieșirea dură a Maiei Sandu a venit la două zile după ce vicepremierul Andrei Spînu a decis, fără să dea nici o explicație în public, să cedeze regimului separatist din Transnistria toată cantitatea de gaze pe care o primește Moldova de la Gazprom, după cum a explicat Deutsche Welle. În schimbul gazelor, Chișinăul ar urma să primească energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan, gestionată de regimul separatist pro-rus de la Tiraspol, la prețul de 73 USD/MW – ceea ce înseamnă cu 11 USD mai scump față de prețul la care aceeași centrală livra curent Chișinăului până pe 1 noiembrie 2022, potrivit Deutsche Welle, care a caracterizat astfel mișcarea lui Spînu : ”Chișinăul s-a lăsat prins în capcana energetică rusească”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#maia #Energie #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală Europeană (BCE) pregătește o reformă a reglementărilor bancare menită să elimine din complexitatea creată după criza financiară din 2007-2008, dar fără a slăbi siguranța sistemului financiar. Instituția propune ca rezervele de capital stabilite la nivel național să fie comasate, astfel încât băncile să respecte un singur tip de cerință de capital în întreaga Uniune Europeană.

Potrivit surselor citate de Reuters, măsurile propuse vor „reduce numărul cerințelor de capital, fără a reduce nivelul acestora”. Altfel spus, băncile vor trebui să îndeplinească mai puține tipuri de reguli, dar suma totală de capital obligatorie pe care trebuie să o pună deoparte ca rezervă rămâne neschimbată, scrie mediafax.ro.

O schimbare importantă ar fi combinarea a două tipuri de „plase de siguranță” financiare ale băncilor: una destinată riscurilor mari din economie și alta care se activează în perioade de boom al creditării. În prezent, aceste cerințe diferă mult la nivel național, variind de la 0,5% în țări precum Italia și Cehia, la 7% în Danemarca. Sumele respective ajută la acoperirea eventualelor pierderi și protejează clienții în situații de criză.

Reforma avansată de BCE urmărește să reducă birocrația, să unifice raportările cerute de autorități și să ofere un cadru mai clar inclusiv pentru băncile mici, care se plâng că regulile actuale „sunt prea complexe și le pun în dezavantaj față de competitorii americani”. Totuși, BCE nu intenționează să reducă nivelul total de capital impus, existând o „disponibilitate foarte redusă pentru diminuarea cerințelor generale de capital”.

Propunerea BCE este considerată mai prudentă în comparație cu deciziile recente din Statele Unite și Marea Britanie, unde autoritățile „au fost mai agresive în dereglementare” și au relaxat regulile, permițând băncilor să acorde împrumuturi cu mai puține limitări pentru a stimula economia. Abordarea BCE îi nemulțumește pe bancherii europeni, care se află în competiție cu rivalii lor americani.

Propunerile vor ajunge în continuare la Comisia Europeană și ar putea necesita ani pentru a deveni lege. Dezbaterea privind protecția contribuabililor în cazul unor viitoare crize bancare rămâne deschisă.