Maia Sandu îndeamnă moldovenii cu cetățenie română să voteze în turul doi al prezidențialelor din România

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis marți, 14 mai, un apel public către moldovenii cu dublă cetățenie, îndemnându-i să participe la turul al doilea al alegerilor prezidențiale din România, care va avea loc pe 18 mai 2025. Într-un mesaj publicat pe Facebook, șefa statului a exprimat susținere deschisă pentru candidatul Nicușor Dan și a subliniat importanța alegerilor pentru direcția europeană a României și a Republicii Moldova.

„Noi, moldovenii, știm cât valorează libertatea și siguranța – și ne dorim să facem parte din familia europeană, alături de România. Iar aceia dintre noi care sunt și cetățeni români pot vota în acest sfârșit de săptămână pentru a proteja ceea ce a câștigat deja România, dar care e amenințat acum”, a scris Maia Sandu.

Președinta i-a urat succes lui Nicușor Dan, afirmând: „Îți admir decența, rezistența, respectul pentru adevăr. Nu e ușor în vremuri populiste, dar e cu atât mai important să facem ce trebuie pentru România și pentru Republica Moldova”.

Turul al doilea al alegerilor prezidențiale din România îl va confrunta pe Nicușor Dan, candidat susținut de o coaliție pro-europeană, cu George Simion, liderul partidului AUR, care a acumulat 40,96% din voturi în primul tur. Nicușor Dan s-a clasat al doilea, cu 20,99% din sufragii.

Cetățenii români din diaspora pot vota timp de trei zile: pe 16, 17 și 18 mai. În Republica Moldova vor fi deschise 64 de secții de votare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.