Maia Sandu, indignată de refuzul Interpol de a-l da în căutare pe artizanul ingineriilor financiare Vlad Plahotniuc

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu s-a arătat nedumerită de decizia Interpol de a-l da în căutare internațională fostul lider PD, Vlad Plahotniuc, unul din figuranții furtului miliardului din anul 2014.

Pe fiecare caz în parte se lucrează. În cazul lui Plahotniuc, din ce cunoaștem noi se ascunde în Turcia. Aici găsesc mai ciudată poziția Interpolului care a fost solicitat deja de câțiva ani să îl pună în căutare internațională, dar încă nu a făcut acest lucru. Amintesc că Plahotniuc este beneficiarul a multor scheme de corupție, dar mai ales a fraudei bancare în valoare de 12% din PIB. Repet, este cam ciudată această atitudine sau lipsei de decizie a Interpolului în raport cu Plahotniuc, dar știu că se lucrează și la nivel bilateral cu fiecare țară, acolo unde stau ascunși cei mai mari escroci ai Republicii Moldova”, a declarat Maia Sandu, într-un interviu pentru PROTV România.

Președintele spune că poartă discuții cu omologii săi despre cazurile de corupție din Republica Moldova.

Vorbesc cu omologii mei atunci când discutăm cu guverne, cu șefi de țări, solicităm acest ajutor și chiar la acel forum organizat de Casa Albă în decembrie am vorbit despre necesitatea de a aborda problema în complex, pentru că mulți oameni politici din țări cu instituții slabe ca Republica Moldova ajung să fugă în țări cu democrație consolidată, ajung să își ducă banii în aceste țări, iar pentru noi este foarte greu să recuperăm acești bani fără contribuția instituțiilor de drept din aceste țări. Apelul meu a fost să lucrăm împreună pentru ca oamenii nevoiași sau cu venituri mici din Republica Moldova să își poată recâștiga banii care le-au fost furați”, a precizat Sandu.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.

Ultimele date al Băncii Naționale a Moldovei relevă că până la 30 septembrie s-a reușit recuperarea a 2,6 miliarde de lei din comercializarea activelor celor trei bănci aflate în proces de lichidare, dar nu din furtul propriu-zis.

#sandu #Plahotniuc #interpol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.