Maia Sandu, indignată de refuzul Interpol de a-l da în căutare pe artizanul ingineriilor financiare Vlad Plahotniuc

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu s-a arătat nedumerită de decizia Interpol de a-l da în căutare internațională fostul lider PD, Vlad Plahotniuc, unul din figuranții furtului miliardului din anul 2014.

Pe fiecare caz în parte se lucrează. În cazul lui Plahotniuc, din ce cunoaștem noi se ascunde în Turcia. Aici găsesc mai ciudată poziția Interpolului care a fost solicitat deja de câțiva ani să îl pună în căutare internațională, dar încă nu a făcut acest lucru. Amintesc că Plahotniuc este beneficiarul a multor scheme de corupție, dar mai ales a fraudei bancare în valoare de 12% din PIB. Repet, este cam ciudată această atitudine sau lipsei de decizie a Interpolului în raport cu Plahotniuc, dar știu că se lucrează și la nivel bilateral cu fiecare țară, acolo unde stau ascunși cei mai mari escroci ai Republicii Moldova”, a declarat Maia Sandu, într-un interviu pentru PROTV România.

Președintele spune că poartă discuții cu omologii săi despre cazurile de corupție din Republica Moldova.

Vorbesc cu omologii mei atunci când discutăm cu guverne, cu șefi de țări, solicităm acest ajutor și chiar la acel forum organizat de Casa Albă în decembrie am vorbit despre necesitatea de a aborda problema în complex, pentru că mulți oameni politici din țări cu instituții slabe ca Republica Moldova ajung să fugă în țări cu democrație consolidată, ajung să își ducă banii în aceste țări, iar pentru noi este foarte greu să recuperăm acești bani fără contribuția instituțiilor de drept din aceste țări. Apelul meu a fost să lucrăm împreună pentru ca oamenii nevoiași sau cu venituri mici din Republica Moldova să își poată recâștiga banii care le-au fost furați”, a precizat Sandu.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.

Ultimele date al Băncii Naționale a Moldovei relevă că până la 30 septembrie s-a reușit recuperarea a 2,6 miliarde de lei din comercializarea activelor celor trei bănci aflate în proces de lichidare, dar nu din furtul propriu-zis.

#sandu #Plahotniuc #interpol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

UNCTAD, partea ONU pentru comerț și dezvoltare, îi cere lui Donald Trump să scutească cele mai sărace și mici țări ale lumii de tarifele reciproce, avertizând că, în caz contrar, există riscul unor „daune economice grave”. Foto: Profimedia Images

Într-un raport publicat luni, UNCTAD a identificat 28 de țări pe care președintele SUA le-a evidențiat pentru o rată a tarifelor mai mare decât valoarea de referință de 10% – în ciuda faptului că fiecare reprezintă mai puțin de 0,1% din deficitul comercial al SUA.

Printre acestea se numără Laos, care s-ar putea confrunta cu un tarif de 48%, Mauritius, cu 40%; și Myanmar, care ar urma să fie afectat de un tarif de 45%, în ciuda eforturilor de redresare după cutremurul devastator de magnitudine 7,7.

Trump a susținut că economiile rivale au „jefuit” Statele Unite prin practici comerciale neloiale și a declarat că dorește să creeze condiții de concurență echitabile. UNCTAD afirmă că multe dintre țările vizate de aceste tarife ridicate nu reprezintă o amenințare reală pentru cea mai mare economie a lumii, având în vedere dimensiunea lor redusă și nivelurile modeste ale exporturilor.

Săptămâna trecută, Casa Albă a suspendat aplicarea tarifelor majorate pentru o perioadă de 90 de zile, după ce anunțul a provocat haos pe piețele financiare globale, menținând totuși în vigoare o taxă de 10%. Poziția oficială a administrației rămâne însă că tarifele „reciproce” vor fi aplicate, în funcție de rezultatul negocierilor.

„Actuala pauză de 90 de zile reprezintă o oportunitate de a reevalua modul în care sunt tratate economiile mici și vulnerabile – inclusiv cele mai puțin dezvoltate țări. Este un moment critic pentru a lua în considerare scutirea acestor țări de tarife care aduc puține sau deloc beneficii politicii comerciale a SUA, dar riscă să provoace daune economice grave”, a transmis UNCTAD.

Analiza UNCTAD arată că multe dintre aceste economii sunt atât de mici, încât este puțin probabil să genereze o cerere semnificativă pentru exporturile americane – chiar dacă ar reduce tarifele, așa cum pare să solicite Casa Albă.

De exemplu, Malawi, care ar putea fi vizat cu tarife de 18%, a importat bunuri americane în valoare de doar 27 de milioane de dolari anul trecut; Mozambic, vizat cu tarife de 16%, a importat produse în valoare de 150 de milioane iar Cambodgia, care s-ar putea confrunta cu tarife de 49%, a importat bunuri în valoare de 322 de milioane.

Experții UNCTAD au adăugat că 36 dintre aceste țări mici și sărace ar putea contribui cu mai puțin de 1% la veniturile totale din tarifele SUA, chiar și în scenariul în care SUA nu și-ar reduce importurile din aceste state.

O parte din logica politicii tarifare este intenția de a readuce locurile de muncă în sectorul manufacturier american. Totuși, în cazul câtorva dintre aceste țări mici, exporturile lor principale sunt produse agricole, pentru care este puțin probabil ca SUA să poată găsi înlocuitori interni – cu atât mai puțin să dezvolte o industrie autohtonă competitivă.