Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu s-a arătat nedumerită de decizia Interpol de a-l da în căutare internațională fostul lider PD, Vlad Plahotniuc, unul din figuranții furtului miliardului din anul 2014.
Pe fiecare caz în parte se lucrează. În cazul lui Plahotniuc, din ce cunoaștem noi se ascunde în Turcia. Aici găsesc mai ciudată poziția Interpolului care a fost solicitat deja de câțiva ani să îl pună în căutare internațională, dar încă nu a făcut acest lucru. Amintesc că Plahotniuc este beneficiarul a multor scheme de corupție, dar mai ales a fraudei bancare în valoare de 12% din PIB. Repet, este cam ciudată această atitudine sau lipsei de decizie a Interpolului în raport cu Plahotniuc, dar știu că se lucrează și la nivel bilateral cu fiecare țară, acolo unde stau ascunși cei mai mari escroci ai Republicii Moldova”, a declarat Maia Sandu, într-un interviu pentru PROTV România.
Președintele spune că poartă discuții cu omologii săi despre cazurile de corupție din Republica Moldova.
Vorbesc cu omologii mei atunci când discutăm cu guverne, cu șefi de țări, solicităm acest ajutor și chiar la acel forum organizat de Casa Albă în decembrie am vorbit despre necesitatea de a aborda problema în complex, pentru că mulți oameni politici din țări cu instituții slabe ca Republica Moldova ajung să fugă în țări cu democrație consolidată, ajung să își ducă banii în aceste țări, iar pentru noi este foarte greu să recuperăm acești bani fără contribuția instituțiilor de drept din aceste țări. Apelul meu a fost să lucrăm împreună pentru ca oamenii nevoiași sau cu venituri mici din Republica Moldova să își poată recâștiga banii care le-au fost furați”, a precizat Sandu.
În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.
Ultimele date al Băncii Naționale a Moldovei relevă că până la 30 septembrie s-a reușit recuperarea a 2,6 miliarde de lei din comercializarea activelor celor trei bănci aflate în proces de lichidare, dar nu din furtul propriu-zis.
