Maia Sandu, mesaj către națiune: „Siguranța oamenilor este responsabilitatea mea”

Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a făcut o serie de comentarii despre situația din Transnistria. Oficialul moldovean a precizat că cetățenii nu trebuie să se teamă de un eventual conflict. Ea a precizat că nu există riscuri iminente în legătură cu acest lucru. Maia Sandu a precizat, însă, că evoluția lucrurilor în acest război nu poate fi anticipate pe termen mediu şi lung.

„Nu există niște riscuri iminente, așa cum am spus de fiecare dată, și vreau să le spun cetățenilor – înțeleg că sunt îngrijorați, e firesc să fie îngrijorați, dar nu aș vrea ca frica să pună stăpânire pe societatea noastră, pentru că nu ne ajută acest lucru”, a declarat Maia Sandu.

Președintele Republicii Moldova a dat asigurări că în situația apariției unor riscuri de escaladare a conflictului din Transnistria, autoritățile vor informa cetățenii. Maia Sandu a subliniat că siguranța cetățenilor este principala preocupare a autorităților de la Chișinău.

„Dacă se vor schimba lucrurile, dacă vor exista niște riscuri iminente, atunci noi o să informăm populația imediat, pentru că siguranța oamenilor este principala noastră preocupare și în special responsabilitatea mea, dacă vreți, primordial”, a adăugat președintele Republicii Moldova, într-o intervenție la TVR Moldova.

Scenariul luat în considerare de Statele Unite

Scenariul potrivit căruia Vladimir Putin intenționează să realizeze un pod dinspre Odesa către Transnistria stârnește îngrijorare în Moldova. Ipoteza a fost prezentată inițial de un general rus, iar mai nou a fost reluată de comunitatea de informații a Statelor Unite.

„Avem indicii că armata rusă vrea să facă un pod terestru până în Transnistria. În timp ce forțele ruse ar putea fi capabile să atingă majoritatea acestor obiective pe termen scurt în următoarele luni, credem că nu vor putea extinde controlul asupra unui pod terestru care se întinde până în Transnistria și include Odesa, fără a lansa o formă de mobilizare.

Și este din ce în ce mai puțin probabil ca aceștia să poată stabili controlul asupra ambelor regiuni și asupra zonei tampon pe care o doresc în săptămânile următoare”, a arătat Avril Haines, directorul serviciilor de infomații ale SUA.

#sandu #amenintari #mesaj

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.