Majorările de tarife la energia electrică sunt iminente - Igor Grosu

În cadrul unei emisiuni de la RLive, Igor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova, a vorbit despre situația tarifelor la energie și gaz, subliniind că, în cazul în care livrările de gaz nu vor fi asigurate pentru centrala de la Curcurgan, majorările de tarife pentru energie electrică sunt iminente.

„Dacă nu va veni gazul, majorările sunt iminente la energia electrică”, a declarat Grosu, precizând că, în ceea ce privește tariful la gaz, acesta nu va crește pentru cetățeni, având în vedere că autoritățile au negociat cu MoldovaGaz și Energocom pentru a menține costurile.

Grosu a subliniat că „nu avem o soluție clară la gaz, dar, cel puțin, am ascultat ce spun cei de la MoldovaGaz și EnergoCom. Ne-am străduit și am bugetat bani pentru a face în așa fel încât tariful sau plățile oamenilor să nu fie mai mari decât anul trecut.”

În ceea ce privește compensarea, Grosu a explicat că aceasta a fost calculată astfel încât plata să nu depășească nivelul din 2023. „Raționamentul nostru a fost ca cetățenii să nu plătească mai mult decât anul trecut și să menținem un echilibru în cadrul bugetului”, a mai spus președintele Parlamentului.

Cuciurganul din regiunea stângă a Nistrului asigură 50% din necesarul curentului electric malului drept, iar în cazul sistării livărilor gazelor rusești, Chișinăul ar urma să se reorienteze pe piața din România unde prețul unui MWh ajunge în medie la 188 euro. În prezent, consumatorii Premier Energy achită 2,34 lei per kWh, în timp ce cei din nordul țării plătesc 2,81 lei per kWh.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grosu #Energie #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.