Manevrele prin care Rusia ocolește embargoul petrolului! Turcia reexportă ţiţei rus în valoare de miliarde de euro

Un studiu realizat de două centre europene de cercetare dezvăluie că Turcia a devenit o ţară cheie pentru reexportarea produselor petroliere ruseşti în valoare de miliarde de euro către Uniunea Europeană (UE), eludând astfel sancţiunile impuse de Bruxelles şi de G7, informează EFE, citată de Agerpres. De la aplicarea sancţiunilor din februarie 2023 până în februarie 2024, UE a importat produse petroliere în valoare de 3,1 miliarde de euro din trei porturi turceşti (Ceyhan, Marmara Ereglisi şi Mersin), potrivit unui studiu al Centrului Finlandez de Cercetare pentru Energie şi Aer Curat (CREA) şi Centrului pentru Studiul Democraţiei (CSD) din Bulgaria.

În această perioadă, 86% din produsele petroliere importate de Turcia au venit din Rusia, potrivit studiului.

Raportul subliniază că, în 2023, Turcia a devenit cel mai mare cumpărător de produse petroliere ruseşti din lume, importând 18% din totalul exporturilor ruseşti.

De la intrarea în vigoare a interdicţiei UE şi G7, din februarie 2023 şi până în februarie 2024, Turcia a importat produse petroliere ruseşti în valoare de 17,6 miliarde de euro, generând 5,4 miliarde de euro în venituri fiscale pentru Kremlin.

UE a importat 5,16 milioane de tone de produse petroliere în valoare de 3,1 miliarde de euro din trei porturi turceşti: Ceyhan, Marmara Ereglisi şi Mersin, dintre care niciunul nu are rafinării, potrivit documentului.

Studiul indică faptul că produsele petroliere ruseşti sunt reexportate din Turcia către UE, profitând de lacunele legale care permit amestecarea ţiţeiului în terminalele de depozitare şi export a acestor produse.

Documentul mai precizează că consumul intern de produse petroliere în Turcia a crescut cu 8% în 2023. Însă importurile maritime de produse petroliere au crescut cu 56%, ceea ce ar sugera că Turcia reexportă aceste mărfuri, dincolo de satisfacerea cererii interne.

Un exemplu notabil din raport este un caz din mai 2023, când terminalul petrolier Toros Ceyhan din portul Ceyhan a primit 26.923 de tone de motorină din portul Novorossiisk din Rusia. Zece zile mai târziu, terminalul a trimis un volum similar de motorină către rafinăria MOH Corinth din Grecia, profitând de o lacună care permite intrarea produselor petroliere ruseşti amestecate.

Cele cinci state membre ale UE cu cele mai mari importuri de petrol din Turcia între februarie 2023 şi februarie 2024 sunt Grecia, Ţările de Jos, Italia, Spania şi România, scrie EFE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol #Turcia #export #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.