Manevrele prin care Rusia ocolește embargoul petrolului! Turcia reexportă ţiţei rus în valoare de miliarde de euro

Un studiu realizat de două centre europene de cercetare dezvăluie că Turcia a devenit o ţară cheie pentru reexportarea produselor petroliere ruseşti în valoare de miliarde de euro către Uniunea Europeană (UE), eludând astfel sancţiunile impuse de Bruxelles şi de G7, informează EFE, citată de Agerpres. De la aplicarea sancţiunilor din februarie 2023 până în februarie 2024, UE a importat produse petroliere în valoare de 3,1 miliarde de euro din trei porturi turceşti (Ceyhan, Marmara Ereglisi şi Mersin), potrivit unui studiu al Centrului Finlandez de Cercetare pentru Energie şi Aer Curat (CREA) şi Centrului pentru Studiul Democraţiei (CSD) din Bulgaria.

În această perioadă, 86% din produsele petroliere importate de Turcia au venit din Rusia, potrivit studiului.

Raportul subliniază că, în 2023, Turcia a devenit cel mai mare cumpărător de produse petroliere ruseşti din lume, importând 18% din totalul exporturilor ruseşti.

De la intrarea în vigoare a interdicţiei UE şi G7, din februarie 2023 şi până în februarie 2024, Turcia a importat produse petroliere ruseşti în valoare de 17,6 miliarde de euro, generând 5,4 miliarde de euro în venituri fiscale pentru Kremlin.

UE a importat 5,16 milioane de tone de produse petroliere în valoare de 3,1 miliarde de euro din trei porturi turceşti: Ceyhan, Marmara Ereglisi şi Mersin, dintre care niciunul nu are rafinării, potrivit documentului.

Studiul indică faptul că produsele petroliere ruseşti sunt reexportate din Turcia către UE, profitând de lacunele legale care permit amestecarea ţiţeiului în terminalele de depozitare şi export a acestor produse.

Documentul mai precizează că consumul intern de produse petroliere în Turcia a crescut cu 8% în 2023. Însă importurile maritime de produse petroliere au crescut cu 56%, ceea ce ar sugera că Turcia reexportă aceste mărfuri, dincolo de satisfacerea cererii interne.

Un exemplu notabil din raport este un caz din mai 2023, când terminalul petrolier Toros Ceyhan din portul Ceyhan a primit 26.923 de tone de motorină din portul Novorossiisk din Rusia. Zece zile mai târziu, terminalul a trimis un volum similar de motorină către rafinăria MOH Corinth din Grecia, profitând de o lacună care permite intrarea produselor petroliere ruseşti amestecate.

Cele cinci state membre ale UE cu cele mai mari importuri de petrol din Turcia între februarie 2023 şi februarie 2024 sunt Grecia, Ţările de Jos, Italia, Spania şi România, scrie EFE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol #Turcia #export #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.