Marea Britanie a produs o cantitate record de energie eoliană în 2022

Fermele eoliene din Marea Britanie au contribuit anul trecut cu un nivel record (26,8%) la generarea de electricitate în ţară, deşi centralele alimentate cu gaze au rămas cea mai mare sursă de energie, arată datele publicate vineri de compania National Grid, transmite Reuters.

Regatul Unit are ca obiectiv până în 2050 ajungerea la emisii nete zero, ceea ce va necesita ample investiţii în generarea de electricitate din surse regenerabile.

Ponderea energiei eoliene în mixul de electricitate al Marii Britanii a crescut anul trecut, de la un nivel de 21,8% în 2021, în condiţiile în care sunt operaţionale mai multe proiecte eoliene.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Cea mai mare fermă eoliană offshore din lume, Hornsea 2, de la Marea Nordului, a devenit complet operaţională în august 2022. Unitatea poate genera suficientă electricitate pentru a alimenta aproximativ 1.4 milioane de locuinţe, scrie Agerpres.

În 2022, centralele alimentate cu gaze din Regatul Unit au produs 38,5% din electricitate, în creştere faţă de 37,8% în 2021, în condiţiile în care ţara a importat mai puţină electricitate, importurile reprezentând 5,5% din total, faţă de 10,3% în 2021.

Energia eoliană va fi un factor critic al modului în care Europa gestionează criza energiei, care a costat deja peste 1.000 miliarde de dolari. Viteza mai mare a vântului va atenua necesitatea de a arde o cantitate mai mare de gaze, după ce Rusia a redus livrările către Europa.

#energie eoliana #electricitate #record #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.