Marea Britanie a produs o cantitate record de energie eoliană în 2022

Fermele eoliene din Marea Britanie au contribuit anul trecut cu un nivel record (26,8%) la generarea de electricitate în ţară, deşi centralele alimentate cu gaze au rămas cea mai mare sursă de energie, arată datele publicate vineri de compania National Grid, transmite Reuters.

Regatul Unit are ca obiectiv până în 2050 ajungerea la emisii nete zero, ceea ce va necesita ample investiţii în generarea de electricitate din surse regenerabile.

Ponderea energiei eoliene în mixul de electricitate al Marii Britanii a crescut anul trecut, de la un nivel de 21,8% în 2021, în condiţiile în care sunt operaţionale mai multe proiecte eoliene.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Cea mai mare fermă eoliană offshore din lume, Hornsea 2, de la Marea Nordului, a devenit complet operaţională în august 2022. Unitatea poate genera suficientă electricitate pentru a alimenta aproximativ 1.4 milioane de locuinţe, scrie Agerpres.

În 2022, centralele alimentate cu gaze din Regatul Unit au produs 38,5% din electricitate, în creştere faţă de 37,8% în 2021, în condiţiile în care ţara a importat mai puţină electricitate, importurile reprezentând 5,5% din total, faţă de 10,3% în 2021.

Energia eoliană va fi un factor critic al modului în care Europa gestionează criza energiei, care a costat deja peste 1.000 miliarde de dolari. Viteza mai mare a vântului va atenua necesitatea de a arde o cantitate mai mare de gaze, după ce Rusia a redus livrările către Europa.

#energie eoliana #electricitate #record #Marea Britanie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.