Marek Tatala: Experiența Poloniei poate fi pentru Moldova un exemplu reușit de integrare în UE

Într-un interviu oferit agenției InfoMarket, Marek Tatala a menționat că aderarea la Uniunea Europeană aduce beneficii economice semnificative, inclusiv accesul la piața unică, investițiile cofinanțate din fonduri europene și impactul pozitiv al reformelor instituționale:

„Polonia, care susține activ aspirațiile Moldovei de aderare la UE, este un exemplu de succes economic, datorită integrării în Uniunea Europeană”, a declarat Marek Tatala.

Participarea Poloniei la piața unică a accelerat creșterea economică a țării cu aproximativ 2 puncte procentuale, iar fondurile europene au adăugat încă 0,5 puncte procentuale. Exemplul Poloniei, ca și cel al Republicii Cehe și al altor țări care au aderat la UE în 2004, confirmă faptul că investițiile străine directe joacă un rol esențial în dezvoltarea dinamică. Potrivit Institutului Economic Polonez, PIB-ul real pe cap de locuitor în țările din Europa Centrală (UE-8) este cu 27 % mai mare decât ar fi fost fără aderarea la UE, în timp ce în Polonia această cifră atinge 40 %.

Marek Tatala a subliniat că UE este cel mai mare furnizor de asistență financiară pentru Moldova, iar Comisia Europeană a aprobat deja investiții de 1,8 miliarde de euro în economia țării pentru următorii trei ani. Aceste fonduri vor fi direcționate spre dezvoltarea infrastructurii, energiei și mediului de afaceri.

„Cu toate acestea, pentru a accelera integrarea în UE și a accesa sprijin suplimentar, Moldova trebuie să intensifice reformele în justiție și să lupte împotriva corupției. Exemplul Poloniei arată că țara a făcut progrese semnificative în eradicarea corupției în ultimii 20 de ani, fapt confirmat de datele Transparency International”, a menționat directorul Fundației pentru Libertate Economică.

El a mai spus că pasul-cheie pe calea integrării europene a Republicii Moldova este armonizarea legislației naționale cu normele UE. Aceasta este o sarcină complexă, care necesită planificare atentă, competențe, finanțe și elaborarea minuțioasă a actelor normative. Un sistem juridic armonizat creează condiții favorabile pentru comerț, activitate economică transfrontalieră și atragerea investițiilor străine.

Potrivit expertului, ar trebui acordată o atenție deosebită transpunerii corecte și exacte a legislației UE. De exemplu, punerea în aplicare a Directivei UE privind tutunul ar trebui realizată într-un mod transparent și previzibil, fără reglementări excesive, care ar putea afecta negativ mediul de afaceri și investitorii străini. Experiența Poloniei arată că „excesele” în procesul de transpunere a directivelor, cunoscute sub denumirea de „placare cu aur”, pot fi o barieră în calea inovării și a creșterii economice.

„Moldova poate învăța din experiența Poloniei, pentru a evita greșelile și a maximiza potențialul de integrare în Uniunea Europeană”, a mai declarat directorul Fundației pentru Libertate Economică.

#Marek Tatala #integrare #polonia #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.