Marek Tatala: Experiența Poloniei poate fi pentru Moldova un exemplu reușit de integrare în UE

Într-un interviu oferit agenției InfoMarket, Marek Tatala a menționat că aderarea la Uniunea Europeană aduce beneficii economice semnificative, inclusiv accesul la piața unică, investițiile cofinanțate din fonduri europene și impactul pozitiv al reformelor instituționale:

„Polonia, care susține activ aspirațiile Moldovei de aderare la UE, este un exemplu de succes economic, datorită integrării în Uniunea Europeană”, a declarat Marek Tatala.

Participarea Poloniei la piața unică a accelerat creșterea economică a țării cu aproximativ 2 puncte procentuale, iar fondurile europene au adăugat încă 0,5 puncte procentuale. Exemplul Poloniei, ca și cel al Republicii Cehe și al altor țări care au aderat la UE în 2004, confirmă faptul că investițiile străine directe joacă un rol esențial în dezvoltarea dinamică. Potrivit Institutului Economic Polonez, PIB-ul real pe cap de locuitor în țările din Europa Centrală (UE-8) este cu 27 % mai mare decât ar fi fost fără aderarea la UE, în timp ce în Polonia această cifră atinge 40 %.

Marek Tatala a subliniat că UE este cel mai mare furnizor de asistență financiară pentru Moldova, iar Comisia Europeană a aprobat deja investiții de 1,8 miliarde de euro în economia țării pentru următorii trei ani. Aceste fonduri vor fi direcționate spre dezvoltarea infrastructurii, energiei și mediului de afaceri.

„Cu toate acestea, pentru a accelera integrarea în UE și a accesa sprijin suplimentar, Moldova trebuie să intensifice reformele în justiție și să lupte împotriva corupției. Exemplul Poloniei arată că țara a făcut progrese semnificative în eradicarea corupției în ultimii 20 de ani, fapt confirmat de datele Transparency International”, a menționat directorul Fundației pentru Libertate Economică.

El a mai spus că pasul-cheie pe calea integrării europene a Republicii Moldova este armonizarea legislației naționale cu normele UE. Aceasta este o sarcină complexă, care necesită planificare atentă, competențe, finanțe și elaborarea minuțioasă a actelor normative. Un sistem juridic armonizat creează condiții favorabile pentru comerț, activitate economică transfrontalieră și atragerea investițiilor străine.

Potrivit expertului, ar trebui acordată o atenție deosebită transpunerii corecte și exacte a legislației UE. De exemplu, punerea în aplicare a Directivei UE privind tutunul ar trebui realizată într-un mod transparent și previzibil, fără reglementări excesive, care ar putea afecta negativ mediul de afaceri și investitorii străini. Experiența Poloniei arată că „excesele” în procesul de transpunere a directivelor, cunoscute sub denumirea de „placare cu aur”, pot fi o barieră în calea inovării și a creșterii economice.

„Moldova poate învăța din experiența Poloniei, pentru a evita greșelile și a maximiza potențialul de integrare în Uniunea Europeană”, a mai declarat directorul Fundației pentru Libertate Economică.

#Marek Tatala #integrare #polonia #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.