Marek Tatala: Experiența Poloniei poate fi pentru Moldova un exemplu reușit de integrare în UE

Într-un interviu oferit agenției InfoMarket, Marek Tatala a menționat că aderarea la Uniunea Europeană aduce beneficii economice semnificative, inclusiv accesul la piața unică, investițiile cofinanțate din fonduri europene și impactul pozitiv al reformelor instituționale:

„Polonia, care susține activ aspirațiile Moldovei de aderare la UE, este un exemplu de succes economic, datorită integrării în Uniunea Europeană”, a declarat Marek Tatala.

Participarea Poloniei la piața unică a accelerat creșterea economică a țării cu aproximativ 2 puncte procentuale, iar fondurile europene au adăugat încă 0,5 puncte procentuale. Exemplul Poloniei, ca și cel al Republicii Cehe și al altor țări care au aderat la UE în 2004, confirmă faptul că investițiile străine directe joacă un rol esențial în dezvoltarea dinamică. Potrivit Institutului Economic Polonez, PIB-ul real pe cap de locuitor în țările din Europa Centrală (UE-8) este cu 27 % mai mare decât ar fi fost fără aderarea la UE, în timp ce în Polonia această cifră atinge 40 %.

Marek Tatala a subliniat că UE este cel mai mare furnizor de asistență financiară pentru Moldova, iar Comisia Europeană a aprobat deja investiții de 1,8 miliarde de euro în economia țării pentru următorii trei ani. Aceste fonduri vor fi direcționate spre dezvoltarea infrastructurii, energiei și mediului de afaceri.

„Cu toate acestea, pentru a accelera integrarea în UE și a accesa sprijin suplimentar, Moldova trebuie să intensifice reformele în justiție și să lupte împotriva corupției. Exemplul Poloniei arată că țara a făcut progrese semnificative în eradicarea corupției în ultimii 20 de ani, fapt confirmat de datele Transparency International”, a menționat directorul Fundației pentru Libertate Economică.

El a mai spus că pasul-cheie pe calea integrării europene a Republicii Moldova este armonizarea legislației naționale cu normele UE. Aceasta este o sarcină complexă, care necesită planificare atentă, competențe, finanțe și elaborarea minuțioasă a actelor normative. Un sistem juridic armonizat creează condiții favorabile pentru comerț, activitate economică transfrontalieră și atragerea investițiilor străine.

Potrivit expertului, ar trebui acordată o atenție deosebită transpunerii corecte și exacte a legislației UE. De exemplu, punerea în aplicare a Directivei UE privind tutunul ar trebui realizată într-un mod transparent și previzibil, fără reglementări excesive, care ar putea afecta negativ mediul de afaceri și investitorii străini. Experiența Poloniei arată că „excesele” în procesul de transpunere a directivelor, cunoscute sub denumirea de „placare cu aur”, pot fi o barieră în calea inovării și a creșterii economice.

„Moldova poate învăța din experiența Poloniei, pentru a evita greșelile și a maximiza potențialul de integrare în Uniunea Europeană”, a mai declarat directorul Fundației pentru Libertate Economică.

#Marek Tatala #integrare #polonia #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.