Marek Tatala: Experiența Poloniei poate fi pentru Moldova un exemplu reușit de integrare în UE

Într-un interviu oferit agenției InfoMarket, Marek Tatala a menționat că aderarea la Uniunea Europeană aduce beneficii economice semnificative, inclusiv accesul la piața unică, investițiile cofinanțate din fonduri europene și impactul pozitiv al reformelor instituționale:

„Polonia, care susține activ aspirațiile Moldovei de aderare la UE, este un exemplu de succes economic, datorită integrării în Uniunea Europeană”, a declarat Marek Tatala.

Participarea Poloniei la piața unică a accelerat creșterea economică a țării cu aproximativ 2 puncte procentuale, iar fondurile europene au adăugat încă 0,5 puncte procentuale. Exemplul Poloniei, ca și cel al Republicii Cehe și al altor țări care au aderat la UE în 2004, confirmă faptul că investițiile străine directe joacă un rol esențial în dezvoltarea dinamică. Potrivit Institutului Economic Polonez, PIB-ul real pe cap de locuitor în țările din Europa Centrală (UE-8) este cu 27 % mai mare decât ar fi fost fără aderarea la UE, în timp ce în Polonia această cifră atinge 40 %.

Marek Tatala a subliniat că UE este cel mai mare furnizor de asistență financiară pentru Moldova, iar Comisia Europeană a aprobat deja investiții de 1,8 miliarde de euro în economia țării pentru următorii trei ani. Aceste fonduri vor fi direcționate spre dezvoltarea infrastructurii, energiei și mediului de afaceri.

„Cu toate acestea, pentru a accelera integrarea în UE și a accesa sprijin suplimentar, Moldova trebuie să intensifice reformele în justiție și să lupte împotriva corupției. Exemplul Poloniei arată că țara a făcut progrese semnificative în eradicarea corupției în ultimii 20 de ani, fapt confirmat de datele Transparency International”, a menționat directorul Fundației pentru Libertate Economică.

El a mai spus că pasul-cheie pe calea integrării europene a Republicii Moldova este armonizarea legislației naționale cu normele UE. Aceasta este o sarcină complexă, care necesită planificare atentă, competențe, finanțe și elaborarea minuțioasă a actelor normative. Un sistem juridic armonizat creează condiții favorabile pentru comerț, activitate economică transfrontalieră și atragerea investițiilor străine.

Potrivit expertului, ar trebui acordată o atenție deosebită transpunerii corecte și exacte a legislației UE. De exemplu, punerea în aplicare a Directivei UE privind tutunul ar trebui realizată într-un mod transparent și previzibil, fără reglementări excesive, care ar putea afecta negativ mediul de afaceri și investitorii străini. Experiența Poloniei arată că „excesele” în procesul de transpunere a directivelor, cunoscute sub denumirea de „placare cu aur”, pot fi o barieră în calea inovării și a creșterii economice.

„Moldova poate învăța din experiența Poloniei, pentru a evita greșelile și a maximiza potențialul de integrare în Uniunea Europeană”, a mai declarat directorul Fundației pentru Libertate Economică.

#Marek Tatala #integrare #polonia #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reprezentanții marilor afaceri din Rusia i-au transmis o scrisoare președintelui Vladimir Putin, în care se plâng de amploarea naționalizărilor de proprietăți private, care au vizat fabrici, uzine, porturi și companii cu o valoare totală ce depășește 4 trilioane de ruble. Informația a fost confirmată pentru Kommersant de către Aleksandr Șohin, președintele Uniunii Ruse a Industriașilor și Antreprenorilor (RSPP), organizație care reunește inclusiv miliardari din clasamentul Forbes.

Potrivit lui Șohin, mediul de afaceri a mai apelat la Putin în 2023, când președintele a promis că „problema trebuie rezolvată”, însă fără rezultate concrete. „Acum i-am transmis o scrisoare. Sperăm la o soluție. Vrem o formulă clară, care să nu permită interpretări arbitrare din partea instanțelor”, a declarat acesta.

O nemulțumire majoră a oamenilor de afaceri este practica prin care încălcarea unor drepturi nemateriale ale cetățenilor este invocată ca temei pentru naționalizare. „Cel mai simplu mod de a deprivatiza este să declari că sunt încălcate drepturile cetățenilor la o viață decentă. Este un interes public pe care statul îl poate invoca chiar dacă nimeni nu reclamă un prejudiciu direct. Asta înseamnă că orice proprietate poate fi trecută în proprietatea statului fără despăgubiri”, a avertizat Șohin.

Mediul de afaceri solicită ca, în cazurile în care statul consideră necesară preluarea unor active, acestea să fie cumpărate, nu confiscate. „Dacă statul are nevoie de un obiect, să-l naționalizeze, dar să-l plătească, să-l răscumpere de la proprietar”, a subliniat șeful RSPP.

În trecut, Vladimir Putin a afirmat în repetate rânduri că nu va exista o revizuire a privatizărilor din anii ’90 și că nu se planifică naționalizări. Mesajul a fost reiterat după declanșarea războiului din Ucraina, inclusiv la congresul RSPP din aprilie 2024 și la Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg din iunie 2025.

Cu toate acestea, datele oficiale arată o accelerare a preluării afacerilor private de către stat. În 2022, Procuratura Generală anunța revenirea în proprietatea statului a circa 100 de întreprinderi, evaluate la 1,3 trilioane de ruble. Până în 2024, suma a crescut la 2,4 trilioane, iar în 2025 a depășit pragul de 4 trilioane de ruble.

Printre activele naționalizate se numără cel mai mare dealer auto din Rusia, Rolf, Combinatul Electrometalurgic din Celiabinsk, compania auriferă Iujuralzoloto, cel mai mare trader de cereale „Rodnîe Polia”, operatorul logistic Raven Russia, producătorul de plumb Dalpolimetall, aeroportul Domodedovo, holdingul alimentar KDV Group, precum și porturi din Petropavlovsk-Kamciatski, Murmansk, Kaliningrad și Terminalul petrolier din Sankt Petersburg.

Economistul Evgheni Nadorșin consideră că statul accelerează confiscarea activelor pe fondul dificultăților bugetare generate de sancțiuni și de încetinirea economiei. Potrivit acestuia, un nou cadru legal obligă companiile de stat să transfere la buget 50% din valoarea de piață a activelor obținute în urma redistribuirii proprietății.