Maria Zaharova acuză țările est-europene de ipocrizie: Au devenit state suverane datorită redesenării frontierelor

02 Oct. 2022, 05:17
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Oct. 2022, 05:17 // Actual //  bani.md

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, spune că argumentul occidental potrivit căruia Rusia a decis să „redeseneze harta Europei” este ridicol. Într-un mesaj publicat pe contul său de pe canalul Telegram, Zaharova trimite săgeți înveninate și către țările est-europene care susțin Ucraina, afirmând că acestea au devenit state suverane mulțumită redesenării granițelor.

Comentariile reprezentantei Ministerului rus de Externe  vin în contextul în care țările occidentale au condamnat în unanimitate anexarea regiunilor ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson după organizarea unor așa-zise referendumuri. Unele dintre teritoriile „anexate” de Rusia nici măcar nu se află sub controlul forțelor armate ruse, după cum a remarcat ministrul ucrainean de externe.

„Este amuzant că această teorie este susținută în Germania, care are granițele sale actuale doar pentru că au fost redesenate la sfârșitul anilor 1980. Permiteți-mi să vă reamintesc principalul slogan politic al cancelarului Willy Brandt: Jetzt wächst zusammen, was zusammengehört («Acum creșteți împreună ceea ce aparține împreună»). În anii 1980, i-am înțeles pe germani și le-am urmat aspirațiile. A fost bunăvoința noastră, chiar dacă fascismul german a distrus jumătate din țara noastră și peste 25 de milioane de cetățeni. Berlinul nu ar trebui să se bâlbâie în legătură cu „redesenarea” granițelor – experiența lor istorică este înfricoșătoare, dar nici nu trebuie uitată.

Ucraina a obținut statutul de stat datorită «redesenării» granițelor

Este ridicol faptul că această teză este susținută de țările din Europa de Est, multe dintre ele devenind state suverane doar datorită «redesenării» frontierelor în ultimele decenii. Bucurându-se de privilegiile pe care le-au obținut și uitând de moralitate și responsabilitate, aceste capitale nu au vrut să știe cum s-au simțit cei care s-au sacrificat atât de mult pentru Europa în secolul XX și au primit propria lor diviziune pentru aceasta. Nu le-a păsat de acest lucru. Nici nouă nu ne pasă.

Este amuzant că această poziție este legată de situația din Ucraina, care pentru prima dată în istorie a obținut statutul de stat datorită «redesenării» granițelor. Prima dată a fost în 1918. Și apoi, 70 de ani mai târziu.

Este ridicol să auzi despre «redesenarea» granițelor peste ocean. După bombardarea Iugoslaviei de către NATO, după susținerea «redesenării» Serbiei și aventura americană cu «independența Kosovo».

Ar trebui să se hotărască o dată pentru totdeauna: «redesenarea» frontierelor este bună sau rea. Dacă începe să spună «totul depinde de context», este greu de găsit un «context» mai bun decât opresiunea persistentă a minorităților naționale pe motive lingvistice și etnice, care s-a încheiat în opt ani de teroare”, a scris Maria Zaharova pe contul său Telegram.

16 Nov. 2026, 13:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 13:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de porumb ale Republicii Moldova au coborât la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii șase ani, în condițiile în care fermierii amână recoltarea din cauza umidității ridicate a boabelor și a costurilor mari de uscare. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, în perioada iulie–octombrie 2026, Moldova a exportat doar 29.943 de tone de porumb, cu 4,6% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Volumul este de peste două ori și jumătate mai mic decât în sezoanele 2022 și 2023, când exporturile depășeau 79.000 de tone. Un rezultat mai slab decât cel actual a fost înregistrat doar în 2024, când livrările au însumat 26.026 de tone.

Deși cantitățile exportate s-au redus, prețul mediu a crescut cu 4,3%, până la 4,40 lei pentru un kilogram, fiind cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. Valoarea totală a exporturilor a constituit 131,7 milioane de lei, aproape identică cu cea din perioada similară a anului trecut, de 132,5 milioane de lei.

Cea mai îngrijorătoare evoluție a fost înregistrată în octombrie, lună în care, în mod obișnuit, exporturile accelerează odată cu apariția noii recolte. În acest an, însă, Moldova a livrat peste hotare doar 1.726 de tone de porumb, cel mai mic volum pentru luna octombrie din întreaga perioadă analizată. Spre comparație, în octombrie 2021 au fost exportate aproape 50.000 de tone, iar în octombrie 2023 – peste 53.000 de tone.

Potrivit lui Iurie Rija, explicația se află chiar pe câmpurile agricultorilor. Porumbul are în prezent o umiditate de 18–20%, iar uscarea artificială la acest nivel presupune costuri care nu sunt rentabile pentru producători.

Din acest motiv, o bună parte din recolta de porumb rămâne nerecoltată, agricultorii preferând să aștepte venirea gerurilor, când boabele vor pierde natural din umiditate. La această problemă se adaugă și insuficiența spațiilor de depozitare, care îi determină pe fermieri să amâne lucrările de recoltare.

Datele analizate arată că aproape 72% din exporturile perioadei, respectiv 21.510 tone, au fost realizate în luna iulie, în principal din stocurile recoltei precedente. Ulterior, livrările s-au redus drastic: 3.434 de tone în august, 3.273 de tone în septembrie și numai 1.726 de tone în octombrie.

Cu toate acestea, economistul anticipează o posibilă revenire a exporturilor în lunile următoare. Potrivit lui Rija, recolta actuală se anunță mai bună decât cele din precedentele două sezoane, iar odată cu accelerarea recoltării, cantitățile livrate peste hotare ar urma să crească în timpul iernii.

În ceea ce privește exportatorii, piața este dominată de trei companii care au realizat împreună 58,3% din livrări. OROM-IMEXPO a exportat 6.208 tone, echivalentul a 20,7% din total, urmată de ANCOM-AGRO, cu 6.105 tone, și RUSAGRO-PRIM, cu 5.154 de tone. În clasament urmează ANVAR-COM, cu 4.080 de tone, și AVVATERRA-SM, cu 3.514 tone.

O particularitate a exporturilor de porumb este orientarea acestora spre piețele din afara Uniunii Europene. Principala destinație a fost Libanul, care a cumpărat 12.519 tone, reprezentând 41,8% din totalul exporturilor, la un preț mediu de 4,44 lei/kg.

Pe următoarele poziții s-au clasat Ucraina, cu 4.172 tone, Turcia, cu 3.995 tone, Grecia, cu 3.126 tone, și Cipru, cu 2.980 tone.