Marile bănci centrale se pregătesc să ridice ratele dobânzilor la maxime ale ultimilor 15 ani

Principalele bănci centrale urmează să ridice ratele dobânzilor săptămâna aceasta la cele mai înalte niveluri de după criza financiară, stârnind anxietatea în rândul investitorilor, scrie Financial Times.

Preţurile obligaţiunilor au revenit rapid de la începutul anului deoarece pieţele pariază că ritmul creşterii dobânzii de politică monetară va încetini şi, în cazul Rezervei Federale din SUA (Fed), chiar se vor inversa.

„Cred că este doar o chestiune de trezire a pieţei la ceea ce este cu adevărat mediul macro, spre deosebire de ceea ce speră ei să fie”, a spus Monica Erickson, head of investment grade credit la DoubleLine Capital. „Va fi din nou extrem de dificil pentru Fed. . . reduceţi inflaţia la acel număr magic de 2% fără a ne pune într-o recesiune.”

Fed, Banca Centrală Europeană şi Banca Angliei vor avea şedinţe de politică monetară săptămâna aceasta. Investitorii se aşteaptă ca Fed să încetinească ritmul creşterii la 0,25 puncte procentuale, ridicând ratele la cel mai înalt nivel din septembrie 2007, de la începutul crizei financiare globale, scrie ZF.

Se preconizează că BoE şi BCE vor ridica ratele cu jumătate de punct procentual până la cele mai ridicate niveluri din toamna anului 2008, când Lehman Brothers a dat faliment.

Măsurile de piaţă ale inflaţiei sugerează că traderii se aşteaptă acum ca inflaţia să scadă în cele din urmă aproape de ţintele Fed şi BCE de 2%. Dar creşterea preţurilor rămâne încă de 6,5% în SUA şi 9,2% în zona euro. Inflaţia de bază – care omite costurile volatile pentru alimente şi energie – rămâne în continuare ridicată.

Consumatorii şi întreprinderile din majoritatea economiilor avansate se aşteaptă ca inflaţia să rămână mai mare decât ţintele băncilor centrale pe termen mediu, în ciuda scăderilor recente, arată sondajele.

„Aşteptările inflaţioniste pot fi o profeţie care se auto-împlineşte, deoarece aşteptările mai mari declanşează condiţiile inflaţioniste care sunt preconizate”, a declarat Nathan Sheets, economist şef la banca americană Citigroup. Preocuparea băncilor centrale a fost „a se asigura că aşteptările inflaţioniste nu cresc de aici”.

#criza financiara #dobanda #bănci #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În șase luni ale anului 2024, veniturile totale ale bugetului de stat au constituit cca 31,3 miliarde de lei, înregistrând o creștere de peste 2,3 miliarde de lei sau cu 8,2% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Date publicate de Ministerul Finanțelor arată că veniturile din impozitul pe venit s-au redus cu 297,5 milioane de lei, la 6,1 miliarde de lei în șase luni le anului 2024 față de perioada similară a anului precedent. Încasările din impozitul pe proprietate s-au comprimat cu 530 milioane de lei, la 4,7 miliarde de lei.

Totodată, taxa din comerțul exterior s-a redus cu 147,6 milioane de lei, la 1,1 miliarde de lei.

Granturile externe s-au comprimat cu 213,5 milioane de lei, la 500 milioane de lei.

Încasările din veniturile administrate de către Serviciul Fiscal de Stat reprezintă 14,4 miliarde de lei, iar din cele administrate de către Serviciul Vamal – 17,7 miliarde de lei.

Cheltuielile bugetului de stat au constituit 37,5 miliarde de lei. Comparativ cu perioada similară a anului 2023, acestea sunt mai mari cu 2% sau cu 749 milioane de lei.

Executarea bugetului de stat, la finele lunii mai s-a încheiat cu un deficit în sumă de 6,2 miliarde de lei.