Marile muzee pariziene au înregistrat o creştere a numărului de vizitatori în 2022

La trei ani după începutul crizei COVID-19 şi în continuare private de publicul asiatic, marile muzee pariziene au înregistrat o creştere a numărului de vizitatori în 2022.

Cu excepţia publicului asiatic, vizitatorii din străinătate, în special din Statele Unite, au revenit în marile puncte cultural-turistice din capitala Franţei, unde au fost organizate expoziţii importante (Kokoschka, Munch, Frida Kahlo), alături de publicul de proximitate, care a revenit în forţă în muzeele Parisului.

Cu 7,8 milioane de vizitatori, Luvru, cel mai mare muzeu din lume, a înregistrat „o creştere cu 170% în comparaţie cu 2021 datorită revenirii vizitatorilor din străinătate, dar cu 19% mai puţini vizitatori decât în 2019 (9,6 milioane)”, a precizat biroul de presă al muzeului parizian pentru AFP.

Turiştii din Statele Unite (18% din vizitatori în 2022 în comparaţie cu 16% în 2019) au revenit la Paris, dar publicul chinez (8% în 2019) a rămas „cvasi-absent”.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Revenirea vizitatorilor străini (77% din frecventare în 2022) şi-a făcut de asemenea simţită prezenţa la Palatul Versailles, în apropiere de Paris, unul dintre spaţiile cele mai vizitate din Franţa, care totalizează 6,9 milioane de vizitatori (care au vizitat castelul şi au asistat la spectacole) în 2022, cu 16% mai puţini decât în 2019.

Muzeul Orsay şi Muzeul Orangerie-Valéry Giscard d’Estaing au fost vizitate de 4,2 milioane de persoane, în comparaţie cu 1,4 milioane în 2021 şi 4,6 milioane în 2019.

Doar Orsay totalizează 3,2 milioane de vizitatori, cu 10% mai puţin decât în 2019, an record de frecventare, cu 3,6 milioane de vizitatori. Cu puţin peste 1 milion de vizitatori, Orangerie ajunge aproape de nivelul din 2019 (-1%).

Cu peste 3 milioane de vizitatori în 2022, Centrul Pompidou, care găzduieşte în principal public parizian sau din regiunea pariziană, şi-a dublat frecventarea în comparaţie cu 2021 (1,5 milioane), revenind la „un nivel apropiat de cel din 2019”, potrivit muzeului.

Colecţiile sale permanente de artă modernă şi contemporană au înregistrat chiar mai mulţi vizitatori decât în 2019 (1,5 milioane în comparaţie cu 1,4 milioane), la care s-a adăugat un program de expoziţii, reînnoind tradiţia marilor expoziţii tematice şi pluridisciplinare care l-au singularizat.

#muzee #vizitatori #Paris #turisti #Franta #calatorii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mișcarea Civică Construim înCREDere a prezentat astăzi raportul de monitorizare civică „Un an de la alegerile parlamentare. Unde suntem?”. Documentul evaluează, pe baza datelor publice și a rezultatelor verificabile, modul în care au fost puse în aplicare angajamentele electorale asumate de PAS în programul „UE 2028”, în perioada 28 septembrie 2025–28 septembrie 2026.

„Nu evaluăm guvernarea după preferințele noastre politice, ci după angajamentele pe care ea însăși le-a asumat public și după standardele pe care tot ea și le-a fixat. După un an nu pronunțăm un verdict asupra întregului mandat, dar putem vedea dacă ritmul actual conduce sau nu spre obiectivele promise”, a declarat Olesea Stamate.

Raportul constată că 18 dintre cele 325 de angajamente sectoriale, adică 5,5%, au fost realizate integral. Incluzând realizările parțiale, formale și poziția aproape realizată, totalul ajunge la 26 de angajamente, sau 8%.

Alte 56 de angajamente, reprezentând 17,2%, nu au niciun început de execuție, iar 86, sau 26,5%, avansează sub ritmul necesar; 47 dintre acestea sunt mult sub ritm. În derulare fără un decalaj demonstrabil sunt 153 de angajamente, iar patru nu au putut fi clasificate din informațiile publice disponibile.

O altă concluzie importantă privește calitatea promisiunilor: 200 din cele 325 de angajamente sectoriale, adică 61,5%, nu conțin nicio cifră, niciun termen și niciun act normativ care trebuie adoptat. În lipsa acestor repere, cetățenii, presa și organizațiile civice nu pot verifica obiectiv dacă promisiunea a fost respectată.

„Pentru fiecare angajament realizat integral există peste trei fără niciun început de execuție și aproape cinci care avansează mai lent decât ar trebui. Un angajament fără termen, cifră sau rezultat măsurabil nu poate produce răspundere politică reală”, a subliniat Olesea Stamate.

Compararea documentelor arată și o reducere a mai multor ținte: 3.000 km de drumuri au devenit cel puțin 100 km anual, 60.000 de hectare de pădure au devenit cel puțin 7.000 de hectare plantate și reabilitate în 2026, locurile noi în creșe au scăzut de la 5.000 la 3.000, iar ținta pentru învățământul superior dual de la 1.000 la 450 de studenți anual. Obiectivele salariale de 10.000 de lei salariu minim și 25.000 de lei salariu mediu nu mai apar cuantificate, iar sportul și politica de tineret nu mai figurează ca domenii distincte.

Raportul consemnează și rezultate pozitive: deschiderea primelor clustere de negocieri cu Uniunea Europeană, majorarea burselor în domenii prioritare, creșterea plafonului de înregistrare obligatorie ca plătitor de TVA la 1,7 milioane de lei, deducerea de până la 20.000 de lei pentru cheltuieli de studii și perfecționare profesională, progrese în acordurile bilaterale de pensii și finalizarea constructivă a liniei electrice Vulcănești–Chișinău.

Mișcarea Civică Construim înCREDere solicită pentru al doilea an un plan public de recuperare a întârzierilor, cu termene, responsabili și indicatori; raportare semestrială privind programul de guvernare; reconsultarea proiectelor modificate substanțial înainte de vot; un calendar fiscal predictibil pentru patru ani și publicarea trimestrială a kilometrilor de drum contractați, executați și recepționați.