Marile nave de croazieră, interzise în centrul Veneției din august! Cum pun în pericol lagunele venețiene

Marile nave de croazieră, acuzate că pun în pericol centrul istoric al Veneţiei inclus în patrimoniul UNESCO, vor fi interzise începând cu 1 august, a anunţat guvernul italian.

În acest sens, Prim-ministrul Mario Draghi a salutat “o etapă importantă pentru conservarea lagunei veneţiene”, supusă de decenii presiunii continui a pacheboturilor care aduc milioane de vizitatori în Oraşul Dogilor.

Apărătorii patrimoniului şi ai mediului denunţă de ani de zile flagelul navelor mare care ameninţă ecosistemul fragil al lagunei şi fundaţiile centrului său istoric, scrie Wall Street.

Dezbaterea a fost relansată luna trecută, o dată cu revenirea croazierelor după luni de pandemie care le-au readus veneţienilor liniştea şi aerul curat.

Potrivit noii reguli, navele de peste 25.000 de tone, de peste 180 de metri lungime, de 35 de metri înălţime sau ale căror emisii conţin peste 0,1% sulf nu vor mai fi autorizate să intre în bazinul San Marco, pe canalul San Marcp sau pe canalul Giudecca.

Acestea vor trebui să acosteze în portul industrial Marghera, unde se vor realiza amenajări, în timp ce navele de croazieră mai mici (de circa 200 de pasageri) vor putea continua să acosteze în centrul oraşului, precizează un comunicat al guvernului.

Potrivit ministrului culturii şi al patrimoniului, Dario Franceschini, Italia a vrut astfel “să evite riscul concret al înscrierii oraşului pe lista patrimoniului în pericol”.

Timpul presa întrucât organismele consultative ale UNESCO au propus această înscriere la sfârşitul lui iunie şi Comitetul pentru patrimoniu mondial urmează să ia o decizie cu prilejul reuniunii sale din China, care va avea loc în perioada 16-31 iulie.

Înscrierea pe lista patrimoniului în pericol poate permite comitetului să acorde o asistenţă rapidă sitului în cauză de la Fondul patrimoniului mondial.

Dar ea serveşte, de asemenea, “alertării comunităţii internaţionale în speranţa că aceasta se va mobiliza pentru a salva siturile în cauză” şi poate fi percepută şi “ca o ruşine”, scrie UNESCO pe site-ul său.

#nave de croaziera #venetia #interzic #UNESCO

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Letonia se află în centrul unui scandal financiar major, după ce instanțele au decis să NU confiște cele 80 de milioane de euro arestate în 2020 în ABLV Bank – fonduri atribuite unor persoane din anturajul gigantului economic transnistrean „Sheriff”, controlat de Moscova. Decizia a provocat reacții dure din partea anchetatorilor, care acuză judecătorii că favorizează rețelele criminale, scrie presa letonă.

Fondurile au fost înghețate în iulie 2020, fiind considerate parte a unui circuit masiv de spălare de bani organizat de corporația „Sheriff”, conglomerat economic cu monopol asupra economiei din regiunea separatistă: media, supermarketuri, carburanți și comerț. Compania este controlată de oligarhul Viktor Gușan, fost ofițer KGB, care domină până la 60% din economia transnistreană.

Potrivit anchetatorilor, banii circulau printr-o rețea de companii offshore, administrate de directori nominali, prin tranzacții „tur-retur”, prezentate fictiv ca împrumuturi sau plăți comerciale. Tot lanțul prezenta semne clare de tipologii ale spălării de bani.

Cu toate acestea, după ani de investigații și mai multe cereri de asistență internațională, procurorii nu au reușit să stabilească „predicatul” – adică infracțiunea principală care a generat fondurile. Moldova, de asemenea, nu poate investiga în teritoriul ocupat de regimul separatist.

În 2023, instanța de prim nivel a decis că probele sunt insuficiente și a refuzat confiscarea. Procuratura a contestat decizia, însă în septembrie 2025 Curtea de Apel din Riga a menținut hotărârea: cele 80 de milioane trebuie returnate persoanelor din anturajul „Sheriff”.

Decizia a stârnit indignarea organelor de anchetă, care afirmă că în dosare similare probele indirecte au fost considerate suficiente și că instanțele adoptă tot mai des o practică „favorabilă spălătorilor de bani”.

Judecătorii resping acuzațiile și susțin că procurorii nu construiesc un cadru probator coerent: doar „adună tipologii”, fără a demonstra imposibilitatea unei origini licite a fondurilor.

Litigiul se desfășoară pe fundalul unui context sensibil: Letonia a fost supusă presiunilor internaționale după scandalul ABLV, riscând izolarea financiară. Moneyval urmează să publice în decembrie un raport elogios privind reforma anti-spălare a Letoniei — însă anchetatorii avertizează că lupta cu „banii negri” a fost împinsă în plan secundar.

Între timp, instanțele letoniene trebuie să decidă încă asupra altor aproximativ 700 de milioane de euro arestate în dosare similare. Decizia în cazul celor 80 de milioane reprezintă deja un precedent critic.