Marile nave de croazieră, interzise în centrul Veneției din august! Cum pun în pericol lagunele venețiene

Marile nave de croazieră, acuzate că pun în pericol centrul istoric al Veneţiei inclus în patrimoniul UNESCO, vor fi interzise începând cu 1 august, a anunţat guvernul italian.

În acest sens, Prim-ministrul Mario Draghi a salutat „o etapă importantă pentru conservarea lagunei veneţiene”, supusă de decenii presiunii continui a pacheboturilor care aduc milioane de vizitatori în Oraşul Dogilor.

Apărătorii patrimoniului şi ai mediului denunţă de ani de zile flagelul navelor mare care ameninţă ecosistemul fragil al lagunei şi fundaţiile centrului său istoric, scrie Wall Street.

Dezbaterea a fost relansată luna trecută, o dată cu revenirea croazierelor după luni de pandemie care le-au readus veneţienilor liniştea şi aerul curat.

Potrivit noii reguli, navele de peste 25.000 de tone, de peste 180 de metri lungime, de 35 de metri înălţime sau ale căror emisii conţin peste 0,1% sulf nu vor mai fi autorizate să intre în bazinul San Marco, pe canalul San Marcp sau pe canalul Giudecca.

Acestea vor trebui să acosteze în portul industrial Marghera, unde se vor realiza amenajări, în timp ce navele de croazieră mai mici (de circa 200 de pasageri) vor putea continua să acosteze în centrul oraşului, precizează un comunicat al guvernului.

Potrivit ministrului culturii şi al patrimoniului, Dario Franceschini, Italia a vrut astfel „să evite riscul concret al înscrierii oraşului pe lista patrimoniului în pericol”.

Timpul presa întrucât organismele consultative ale UNESCO au propus această înscriere la sfârşitul lui iunie şi Comitetul pentru patrimoniu mondial urmează să ia o decizie cu prilejul reuniunii sale din China, care va avea loc în perioada 16-31 iulie.

Înscrierea pe lista patrimoniului în pericol poate permite comitetului să acorde o asistenţă rapidă sitului în cauză de la Fondul patrimoniului mondial.

Dar ea serveşte, de asemenea, „alertării comunităţii internaţionale în speranţa că aceasta se va mobiliza pentru a salva siturile în cauză” şi poate fi percepută şi „ca o ruşine”, scrie UNESCO pe site-ul său.

#nave de croaziera #venetia #interzic #UNESCO

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană pregătește o posibilă înăsprire semnificativă a sancțiunilor împotriva comerțului cu petrol al Rusia, luând în calcul renunțarea la actualul plafon de preț și introducerea unei interdicții generale privind serviciile maritime pentru transportul țițeiului rusesc.

Potrivit unor surse citate de Bloomberg, noua abordare ar însemna că firmele europene nu ar mai putea oferi asigurări, transport maritim sau alte servicii logistice pentru cargourile de petrol rusesc, indiferent de prețul la care este vândut. Măsura ar elimina una dintre cele mai exploatate portițe din regimul actual de sancțiuni.

Plafonul de preț a fost conceput pentru a permite continuarea exporturilor de petrol rusesc, dar la prețuri reduse, astfel încât veniturile Kremlinului să fie limitate. În practică însă, mecanismul s-a dovedit dificil de monitorizat și ușor de ocolit, deoarece aplicarea sa depinde de documente, declarații și lanțuri comerciale greu de verificat, notează Oil Price.

O interdicție totală a serviciilor ar fi o măsură mai dură și mai greu de evitat, reprezentând o escaladare clară a presiunii economice. Oficialii europeni consideră că o astfel de decizie ar simplifica aplicarea sancțiunilor și ar spori eficiența acestora, într-un moment în care veniturile Rusiei din petrol și gaze au scăzut la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, pe fondul prețurilor slabe și al extinderii sancțiunilor.

Discuțiile vin în contextul în care UE urma deja să reducă din nou plafonul de preț pentru petrolul rusesc, de la 1 februarie, la 44,10 dolari pe baril. Totuși, oficialii europeni sunt tot mai conștienți că simpla scădere a pragului nu reduce semnificativ veniturile Moscovei atâta timp cât petrolul continuă să fie comercializat prin rute ocolitoare.

Măsurile recente ale UE, care vizează produsele rafinate obținute din țiței rusesc, au determinat rafinării din Turcia și India să își reducă achizițiile, în timp ce China a preluat o parte din volumele redirecționate, în special prin rafinării mai mici, care cumpără la discounturi mari. Acest lucru a diminuat veniturile Rusiei, însă nu a oprit fluxul de petrol.

O eventuală interdicție a serviciilor maritime ar împinge și mai mult petrolul rusesc spre aceste canale comerciale cu discounturi mari și costuri logistice ridicate și ar face mai dificilă reintroducerea indirectă a țițeiului pe piața europeană prin amestec, relabelare sau rute ocolitoare.

Adoptarea unei astfel de măsuri necesită însă unanimitatea statelor membre, iar unele guverne își exprimă rezervele, temându-se de posibile perturbări ale pieței sau de reacții de retorsiune. În același timp, datele arată că importurile europene de țiței au scăzut anul trecut cu aproape 9%, în timp ce importurile de gaz natural lichefiat au crescut semnificativ, la prețuri mai ridicate.