Măsura disperată a autorităților în criza energetică! Există tentația de a apela la rezervele valutare ale BNM

Deși autoritățile anunță compensații la tarifele la gaz, fostul director ANRE, Octavian Calmîc nu crede că autoritățile Republicii Moldova vor obține suma necesară de la partenerii de dezvoltare.

„Legea bugetului pentru anul 2022 prevede o sumă de 870 mil. de lei drept compensații. Dar Guvernul tanghează bugetul de 5 miliarde de lei, dar surse de acoperire încă nu există. Trebuie să înțelegem că în situații similare se află toate statele din UE. Toți consumatorii cer compensații și mai mult ca atât există costurile de război care sunt întreținute care sunt întreținute de partenerii occidentali. Or, Republica Moldova nu cred că va obține toată suma pe care noi și-o dorește”, a explicat fostul director ANRE, Octavian Calmîc

Potrivit lui, Republica Moldova trebuie să încerce să supraviețuiască cu resursele proprii.

„E dificil, ritmul de creștere al veniturilor este inferior față de cel al cheltuielilor. Iar în lipsa resurselor din străinătate va exista tentația de a se apela la rezervele Băncii Naționale a Moldovei. Eu cred că există aceste discuți pe holuri, pentru că sunt niște rezerve strategice care pot fi utilizate pe perioade scurte de timp în cazul în care nu există alți parteneri”, a mai spus Calmîc.

Fostul director ANRE afirmă că alocarea banilor din rezerva valutară a statului se face prin hotărâte de Parlament.

Potrivi datelor Băncii Naționale a Moldovei, în prezent rezerve valutare sunt în sumă de 4,22 miliarde dolari.

#rezerve #dolari #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tot mai multe țări din lume revin la stocarea alimentelor de bază, după decenii în care guvernele au renunțat la rezervele strategice și s-au bazat aproape exclusiv pe comerțul global. O analiză a Financial Times arată că state din Europa până în Asia își reconstruiesc rezervele de urgență de orez, grâu și alte produse esențiale, ca măsură de protecție împotriva instabilității mondiale.

De la Suedia și Norvegia până la India și Indonezia, guvernele au început să își refacă stocurile, temându-se de șocuri geopolitice, blocaje comerciale și crize climatice.

„După sfârșitul Războiului Rece, am fost aproape singurii care au păstrat aceste rezerve… pentru că nu știi niciodată ce se poate întâmpla”, a declarat Miika Ilomäki, specialist-șef în pregătirea pentru situații de urgență din cadrul Agenției Naționale de Aprovizionare a Finlandei. Potrivit acestuia, Norvegia și Suedia au început acum să urmeze exemplul Finlandei.

Relansarea politicii de stocare a alimentelor reflectă un cumul de șocuri globale: pandemia, războiul din Ucraina, conflictele recente din Gaza, Venezuela și Iran, dar și instabilitatea climatică și transformarea comerțului internațional într-o armă geopolitică.

Tot mai multe guverne consideră că, în condiții de criză, piețele nu mai pot fi considerate de încredere, iar alimentele trebuie tratate, la fel ca energia, drept active strategice.

În același timp, economiștii și oficialii din domeniul comerțului avertizează că acumularea simultană de rezerve de către mai multe țări poate avea efecte inverse: reducerea ofertei pe piața mondială, creșterea prețurilor și lovirea celor mai săraci importatori de alimente.