Măsuri în lupta cu supraturismul! Barcelona va majora taxa pentru pasagerii navelor de croazieră

Barcelona va majora taxa plătită de pasagerii navelor de croazieră care vizitează oraşul pentru mai puțin de 12 ore, a declarat primarul Jaume Collboni într-un interviu publicat duminică, transmite Reuters, citată de Agerpres.

Jaume Collboni a spus că actuala taxă turistică plătită de pasagerii navelor de croazieră care fac escală în oraş este de şapte euro pe zi. Edilul nu a dezvăluit cu cât va fi majorată această taxă.

“Vom majora, substanţial, taxa pentru pasagerii navelor de croazieră care fac escală în oraş”, a declarat primarul Barcelonei într-un interviu pentru cotidianul El Pais. “În cazul pasagerilor navelor de croazieră care fac o escală mai mică de 12 ore, există o utilizare intensivă a spaţiului public fără niciun beneficiu pentru oraş şi un sentiment de ocupare şi saturaţie. Vrem să avem un turism care este respectuos cu destinaţia”, a precizat Jaume Collboni.

Edilul a mai spus că turiştii, şi nu contribuabili locali, ar trebui să plătească pentru proiecte locale, precum şcoli dotate cu instalaţii de aer condiţionat. Propunerea va trebui însă acceptată de guvernul regional catalan, a spus Collboni.

În ultimele săptămâni, cei care se opun supraturismului au organizat proteste în mai multe destinaţii populare de vacanţă din Spania, precum Palma de Mallorca, Malaga şi Insulele Canare, susţinând că numărul mare de vizitatori duce la creşterea costurilor cu locuinţele, astfel că rezidenţii nu îşi mai permit să trăiască în zonele din centrul oraşelor.

Un nou astfel de protest este programat să aibă loc duminică seara la Palma de Mallorca, capitala celei mai mari insule Baleare.

Luna trecută, acelaşi Jaume Collboni anunţa că Barcelona va interzice închirierea de apartamente în scop turistic, până în 2028, o decizie drastică neaşteptată, prin care edilul vrea să oprească creşterea costurilor cu locuinţele şi să facă oraşul accesibil rezidenţilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.