Măsuri în lupta cu supraturismul! Barcelona va majora taxa pentru pasagerii navelor de croazieră

Barcelona va majora taxa plătită de pasagerii navelor de croazieră care vizitează oraşul pentru mai puțin de 12 ore, a declarat primarul Jaume Collboni într-un interviu publicat duminică, transmite Reuters, citată de Agerpres.

Jaume Collboni a spus că actuala taxă turistică plătită de pasagerii navelor de croazieră care fac escală în oraş este de şapte euro pe zi. Edilul nu a dezvăluit cu cât va fi majorată această taxă.

“Vom majora, substanţial, taxa pentru pasagerii navelor de croazieră care fac escală în oraş”, a declarat primarul Barcelonei într-un interviu pentru cotidianul El Pais. “În cazul pasagerilor navelor de croazieră care fac o escală mai mică de 12 ore, există o utilizare intensivă a spaţiului public fără niciun beneficiu pentru oraş şi un sentiment de ocupare şi saturaţie. Vrem să avem un turism care este respectuos cu destinaţia”, a precizat Jaume Collboni.

Edilul a mai spus că turiştii, şi nu contribuabili locali, ar trebui să plătească pentru proiecte locale, precum şcoli dotate cu instalaţii de aer condiţionat. Propunerea va trebui însă acceptată de guvernul regional catalan, a spus Collboni.

În ultimele săptămâni, cei care se opun supraturismului au organizat proteste în mai multe destinaţii populare de vacanţă din Spania, precum Palma de Mallorca, Malaga şi Insulele Canare, susţinând că numărul mare de vizitatori duce la creşterea costurilor cu locuinţele, astfel că rezidenţii nu îşi mai permit să trăiască în zonele din centrul oraşelor.

Un nou astfel de protest este programat să aibă loc duminică seara la Palma de Mallorca, capitala celei mai mari insule Baleare.

Luna trecută, acelaşi Jaume Collboni anunţa că Barcelona va interzice închirierea de apartamente în scop turistic, până în 2028, o decizie drastică neaşteptată, prin care edilul vrea să oprească creşterea costurilor cu locuinţele şi să facă oraşul accesibil rezidenţilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ion Munteanu, actualul procuror general al Republicii Moldova a fost desemnat câștigătorul concursului pentru funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ), se află în centrul unui scandal de proporții, care scoate la iveală acuzații grave privind complicitatea sa în mușamalizarea unor dosare penale legate de frauda bancară de la Banca de Economii a Moldovei (BEM), cunoscută drept „furtul miliardului”.

Potrivit unei investigații publicate de BANI.MD, Munteanu a avut un rol-cheie în protejarea unei rețele criminale care a devalizat BEM prin utilizarea unor companii-fantomă controlate cu acte falsificate, inclusiv prin intermediul unui „boschetar” decedat în 2014 — Alexei Crăciun. Acesta a fost folosit fictiv ca administrator al companiilor Alexus Plus și Proacvacom, care au contractat credite în valoare totală de 2,9 milioane de euro de la BEM. Aceste împrumuturi nu au fost rambursate nici până astăzi.

Documentele arată că, în dosarul civil falsificat nr. 2-16139/2013, judecătoarea Nelea Budei a emis o hotărâre care i-a atribuit lui Crăciun proprietatea asupra firmelor respective, în baza unor acte fictive. Acțiunile s-au desfășurat cu implicarea registratorului de stat Ala Dragomir și a mai multor membri ai unei rețele criminale organizate, printre care Eduard Tverdohleb, Ion Lambantu, Iurie Drozd, Alexei Gorincioi și Ilona Macari.

Deși încă din 2013–2015 existau dovezi clare privind frauda și identitatea adevăraților beneficiari, Ion Munteanu, în calitate de procuror de caz, nu a pornit urmărirea penală împotriva grupului, fapt ce a permis continuarea activității infracționale. Omul de afaceri Alexei Damaschin, parte prejudiciată în dosar, susține că prejudiciul total ajunge la peste 100 de milioane de lei.

Mai mult, potrivit procurorului Tatiana Nadulișneac, faptele rețelei formate din Tverdohleb, Lambantu și alții constituie escrocherie în proporții deosebit de mari, iar tergiversarea urmăririi penale ar fi împiedicat investigarea unui posibil omor premeditat — cel al lui Crăciun, folosit post-mortem în schemele frauduloase.

Ancheta scoate la iveală și legături cu compania Kelway Trading Limited din România, despre care se afirmă că transfera 10% din creditele neperformante către conturile unor înalți procurori, inclusiv foștii șefi Eduard Mașnic și Eduard Harunjen. Aceasta este suspectată că ar fi servit drept paravan pentru „plăți de loialitate” către procurori și deputați.

În noiembrie 2024, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a fost sesizat de Damaschin cu privire la presupusa inacțiune a lui Ion Munteanu, însă plângerea a fost respinsă, după un vot controversat: 4 membri au susținut-o, 6 s-au opus. Ulterior, în martie 2025, Curtea Supremă de Justiție a admis demararea procedurii de contencios administrativ pentru anularea deciziei CSP.

În ciuda acestui fundal grav, Ion Munteanu a câștigat recent concursul organizat de Consiliul Superior al Magistraturii pentru ocuparea unui loc la Curtea Supremă de Justiție, acumulând cel mai mare punctaj — 76,5.