MEC lansează concursul național ,,Capitala Tineretului 2022”. Ce localități au deținut titlul anii precedenți

Și în acest an Ministerul Educaţiei și Cercetării (MEC) va alege „Capitala Tineretului”. În localitatea selectată, pe parcursul întregului an se vor desfășura activități destinate susținerii tinerilor.

În acest sens, MEC lansează concursul pentru selectarea localității ce va deține statutul ,,Capitala Tineretului 2022″. Programul presupune selectarea unei localităţi din Republica Moldova, în cadrul căreia, pe parcursul unui an, autorităţile administrației publice centrale și locale, organizațiile necomerciale, cele internaționale și societatea civilă vor desfășura activități destinate susținerii tinerilor.

Conform informațiilor oferite, la Program pot aplica autoritățile administrației publice locale de nivelul întâi, inclusiv cele constituite în unitatea teritorială autonomă Găgăuzia, și autoritățile administrației publice locale de nivelul al doilea constituite pe teritoriul municipiului, cu excepţia municipiului Chișinău și a autorităților administrației publice locale care au deținut titlul ,,Capitala Tineretului” în ultimii 3 ani.

Pentru înscrierea la concurs se va depune următorul set de acte:

formularul de aplicare, conform anexei;
declarația scrisă de susținere financiară din partea autorității administrației publice locale pentru implementarea acțiunilor stipulate în formularul de aplicare;
acorduri de parteneriat;
dispoziția prin care este desemnat coordonatorul local de Program.

Doritorii pot depune dosarul online la adresa de e-mail: capitala.tineretului@mec.gov.md. Termenul limită de depunere este data de 2 noiembrie 2021, ora 15:00.

Anterior titlul a fost deținut de mai multe localități din țară.

Localitatea învingătoare va avea mai multe beneficii, printre care:

suport financiar și logistic din partea autorităților publice centrale, Ministerul Educației, Cercetării va acorda suport financiar în valoare de cca 1 mln de lei, în dependență de calitatea programului de activități înaintat de Aplicant;
vizibilitate și promovarea activităţilor pe durata titulaturii la nivel național;
comunicare cu instituţiile şi organizaţiile internaţionale, partenerii de dezvoltare;
participarea în elaborarea politicilor naţionale de tineret, consultarea politicilor;
consolidarea parteneriatelor locale între ONG-urile de tineret şi administraţia publică locală;
atractivitate pentru parteneri, instituţii naționale, finanţatori şi fundaţii.

#capitala tineretului 2022 #MEC #concurs #tineri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță acuză autoritățile că, în ultimii ani, banii colectați din accize pentru infrastructura rutieră au fost direcționați în alte scopuri, ceea ce a dus la degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat publicației ZIUA.

Potrivit economistului, șoferii plătesc corect taxele, inclusiv accizele și taxa rutieră, însă statul nu respectă destinația acestor bani. „Prin taxa rutieră, cumva protejăm banul șoferului. Problema e că banii din accize la carburanți îi dăm în altă parte. Taxe mărim, dar banii pentru drumuri nu ajung la drumuri”, a declarat Ioniță.

El a amintit că, inițial, Republica Moldova a avut o înțelegere clară cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional, potrivit căreia 80% din accizele la carburanți trebuiau direcționate către fondul rutier. „Această regulă a fost respectată doar în 2013 și 2014. După asta – gata”, a subliniat economistul.

Veaceslav Ioniță susține că, în perioada 2015–prezent, statul a deturnat masiv resursele destinate infrastructurii. „Am calculat banii care trebuiau să meargă din accize la drumuri și nu au mers, plus finanțările externe pierdute. Este vorba de peste 30 de miliarde de lei. Eu spun direct: Guvernul a furat de la fondul rutier”, a afirmat acesta.

Potrivit estimărilor sale, suma totală ajunge la aproximativ 2 miliarde de euro, bani care ar fi putut veni sub formă de granturi și împrumuturi externe pentru infrastructură. „Aproape jumătate din această sumă, adică aproape un miliard de euro, sunt bani plătiți de șoferi pentru drumuri, dar care s-au dus în altă parte. Oamenii au plătit pentru drum, iar banii s-au dus în apă”, a declarat economistul.

În acest context, Ioniță avertizează că degradarea accelerată a drumurilor din Republica Moldova nu este întâmplătoare, ci rezultatul direct al politicilor bugetare din ultimii ani. „Așa trăim noi, iar consecința este că drumurile se degradează tot mai rapid”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.