MEC lansează concursul național ,,Capitala Tineretului 2022”. Ce localități au deținut titlul anii precedenți

Și în acest an Ministerul Educaţiei și Cercetării (MEC) va alege „Capitala Tineretului”. În localitatea selectată, pe parcursul întregului an se vor desfășura activități destinate susținerii tinerilor.

În acest sens, MEC lansează concursul pentru selectarea localității ce va deține statutul ,,Capitala Tineretului 2022″. Programul presupune selectarea unei localităţi din Republica Moldova, în cadrul căreia, pe parcursul unui an, autorităţile administrației publice centrale și locale, organizațiile necomerciale, cele internaționale și societatea civilă vor desfășura activități destinate susținerii tinerilor.

Conform informațiilor oferite, la Program pot aplica autoritățile administrației publice locale de nivelul întâi, inclusiv cele constituite în unitatea teritorială autonomă Găgăuzia, și autoritățile administrației publice locale de nivelul al doilea constituite pe teritoriul municipiului, cu excepţia municipiului Chișinău și a autorităților administrației publice locale care au deținut titlul ,,Capitala Tineretului” în ultimii 3 ani.

Pentru înscrierea la concurs se va depune următorul set de acte:

formularul de aplicare, conform anexei;
declarația scrisă de susținere financiară din partea autorității administrației publice locale pentru implementarea acțiunilor stipulate în formularul de aplicare;
acorduri de parteneriat;
dispoziția prin care este desemnat coordonatorul local de Program.

Doritorii pot depune dosarul online la adresa de e-mail: capitala.tineretului@mec.gov.md. Termenul limită de depunere este data de 2 noiembrie 2021, ora 15:00.

Anterior titlul a fost deținut de mai multe localități din țară.

Localitatea învingătoare va avea mai multe beneficii, printre care:

suport financiar și logistic din partea autorităților publice centrale, Ministerul Educației, Cercetării va acorda suport financiar în valoare de cca 1 mln de lei, în dependență de calitatea programului de activități înaintat de Aplicant;
vizibilitate și promovarea activităţilor pe durata titulaturii la nivel național;
comunicare cu instituţiile şi organizaţiile internaţionale, partenerii de dezvoltare;
participarea în elaborarea politicilor naţionale de tineret, consultarea politicilor;
consolidarea parteneriatelor locale între ONG-urile de tineret şi administraţia publică locală;
atractivitate pentru parteneri, instituţii naționale, finanţatori şi fundaţii.

#capitala tineretului 2022 #MEC #concurs #tineri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.