Mega tranzacție pe piața petrolieră! Kazahii de la Rompetrol urmăresc preluarea activelor Lukoil din România și Moldova

30 Mart. 2023, 11:50
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Mart. 2023, 11:50 // Actual //  bani.md

Compania kazahă de petrol şi gaze KazMunayGas (KMG), proprietarul Rompetrol, pregătește o lovitură de proporții pe piața produselor petroliere din România, ”ținta” fiind activele Lukoil România. O astfel de achiziție, în contextul conflictului din Ucraina și al sancțiunilor impuse Rusiei, ar deschide drumul KMG către un monopol pe piața din România, dar în spatele întregii afaceri se află un scenariu cu foarte multe ramificații, pe care Gândul îl devoalează punctual.

Pe data de 24 februarie 2022, Vladimir Putin a ordonat invadarea Ucrainei, declanșând așa-zisa ”operațiune militară specială”, iar Uniunea Europeană (UE) și Alianța Nord-Atlantică (NATO) au fost puse în fața unui fapt împlinit – un nedorit război de agresiune s-a transformat în realitate pe continentul european, scrie gandul.ro.

În astfel de condiții, UE a impus sancțiuni economice dure Federației Ruse, în prim-plan aflându-se, firește, exportul de petrol al Moscovei. S-a dorit, de la bun început, o renunţare în etape la ţiţeiul şi produsele petroliere de origine rusă, numai că aceste restricţii nu se aplică achiziţiilor de petrol din terţe ţări şi livrate pe cale maritimă, dacă un astfel de ţiţei este încărcat în/sau tranzitează Federaţia Rusă.

”Bătălia” din culise și poziția-cheie a KazMunayGas

România s-a angajat să respecte și să aplice sancțiunile impuse Rusiei de UE, dar în culise se duce o altă ”bătălie”, a țițeiului.

Pe această adevărată ”tablă de șah” – unde fiecare piesă reprezintă ”jucători de calibru” în domeniul petrolier, iar fiecare mutare însumează miliarde de euro – KazMunayGas deține o poziție-cheie, motiv pentru care își permite să pluseze.

Fondată în anul 2002 – prin fuziunea ”Kazakhoil” și ”Oil and Gas Transportation” – compania de petrol și gaze KazMunayGas (KMG) din Kazahstan a achiziționat, în anul 2007, 75% din acțiunile Rompetrol, contra sumei de 2,7 miliarde €.

În anul 2014, Rompetrol Group NV a fost redenumită KMG International, ca parte a strategiei de integrare a tuturor activităților din cadrul NC KazMunayGas JSC – acționar al grupului și operator național de petrol și gaze din Kazahstan.

Rompetrol este marca principală a KMG International, utilizată pentru activitățile de rafinare, petrochimie și retail din România, Moldova, Bulgaria, Georgia.

Compania deține Petromidia, cea mai mare rafinărie din România și una dintre cele mai moderne rafinării din regiunea Mării Negre.

Grupul operează o a doua rafinărie, Vega, cu o istorie de peste 110 ani, care a evoluat de la o unitate clasică de rafinare a petrolului la un producător și furnizor de produse speciale, obținute din materiale semifabricate livrate de Petromidia.

În România, piața petrolieră este împărțită în trei mari segmente controlate de OMV Petrom, Lukoil și Rompetrol (deținută de KMG), cele trei companii având afaceri – la nivelul anului 2021, de pildă – de peste 41 de miliarde de lei.

Numai că, potrivit surselor Gândul, compania kazahă de petrol şi gaze KazMunayGas (KMG), proprietarul Rompetrol, apasă pedala de accelerație și vrea să cumpere toate activele Lukoil în România.

În ultima perioadă, au apărut zvonuri privind o potențială ieșire a Lukoil din regiune, benevolă sau forțată de restricțiile impuse de Ue sau de statele naționale din UE. Orice vânzare a rafinăriilor Lukoil este însă îngreunată de faptul că eventualii cumpărători, printre care s-ar putea număra și KMG, trebuie să dețină materie primă ușor transportabilă prin Marea Neagră. O eventuală decizie a KMG de a cumpăra active Lukoil ar fi mai puțin una comercială, dată fiind taxa de solidaritate de 60% introdusă de guvernul României, care anulează practici profitabilitatea din domeniu, cât una „politică”, luată în baza strânselor legături pe care compania kazahă le are cu Lukoil.

În plus, gigantul rus nu va vinde rafinăriile fără stațiile pe care le deține în regiune și nici invers. Lukoil operează peste 100 de stații în Republica Moldova, mai mult de 200 în Bulgaria și 315 în România.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 15:59
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 15:59 // Actual //  Ursu Victor

Reforma fiscală pregătită de autoritățile Republicii Moldova riscă să nu aducă suficienți bani la buget pentru a acoperi majorările salariale planificate în sectorul public și pentru a finanța investițiile necesare economiei, potrivit raportului Comisiei Europene cu privire la Republica Moldova pentru anul 2026, publicat miercuri, 4 noiembrie. Bruxelles-ul consideră că, deși autoritățile propun noi taxe și majorări de impozite, veniturile suplimentare estimate ar putea fi insuficiente, ceea ce va pune o presiune și mai mare asupra finanțelor publice.

Potrivit documentului, reforma fiscală urmărește simplificarea sistemului de impozitare, creșterea veniturilor bugetare și îmbunătățirea predictibilității pentru investitori și contribuabili. Printre măsurile analizate se numără majorarea sau introducerea unor accize pentru produsele considerate nocive, modificarea cotelor TVA pentru anumite categorii de bunuri și servicii, inclusiv produse alimentare importate, agricultură, HoReCa și consumul de gaze naturale și energie electrică peste un anumit prag.

De asemenea, sunt prevăzute majorarea plafonului neimpozabil pentru veniturile persoanelor fizice, impozitarea suplimentară a jocurilor de noroc, creșterea temporară a poverii fiscale asupra sectorului financiar și extinderea facilităților fiscale pentru profitul reinvestit de companii.

Cu toate acestea, Comisia Europeană avertizează că măsurile propuse nu rezolvă problemele structurale ale sistemului fiscal și nu asigură neapărat resursele necesare pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare.

„În ansamblu, deși au fost întreprinse unele măsuri binevenite pentru eliminarea anumitor facilități fiscale, reforma propusă nu realizează o reducere sistematică a cheltuielilor fiscale pentru extinderea bazei de impozitare”, constată Comisia Europeană.

Mai mult, experții europeni consideră că veniturile suplimentare preconizate ar putea fi insuficiente pentru finanțarea reformei salarizării bugetarilor și pentru crearea unui spațiu fiscal destinat majorării investițiilor publice.

„Veniturile suplimentare estimate vor fi, probabil, insuficiente pentru a acoperi costurile viitoarei reforme salariale din sectorul public și pentru a crea spațiu fiscal pentru investiții publice mai mari, ceea ce va exercita presiuni suplimentare asupra poziției fiscale”, se menționează în raport.

Comisia atrage atenția că, în pofida eliminării unor facilități fiscale în 2025, impactul pozitiv asupra veniturilor a fost compensat în mare parte prin introducerea altor scutiri. Situația a continuat și în 2026, când au fost aprobate noi facilități, inclusiv prelungirea cotei zero la impozitul pe profitul reinvestit de întreprinderile mici și mijlocii.

Numai această măsură este estimată să coste bugetul aproximativ 0,45% din PIB, potrivit raportului. În paralel, autoritățile au introdus regimul fiscal pentru freelanceri, cu o cotă unică de impozitare de 15%.

Avertismentul Bruxelles-ului vine într-un context bugetar deja complicat. Comisia Europeană constată că Republica Moldova continuă să înregistreze deficite fiscale ridicate, iar datoria publică se află pe o traiectorie ascendentă.

În 2025, deficitul bugetar a constituit 3,9% din PIB, sub ținta de 5%, însă acest rezultat a fost determinat inclusiv de neexecutarea investițiilor planificate, nu doar de o performanță mai bună a încasărilor.

Pentru 2026, bugetul prevedea inițial un deficit de 5,7% din PIB, dar rectificarea propusă la sfârșitul lunii august indica o majorare până la 6% din PIB, pe fondul creșterii cheltuielilor curente, inclusiv a celor pentru salariile bugetarilor și sprijinul energetic acordat populației.

Comisia Europeană semnalează și faptul că investițiile publice continuă să fie executate sub nivelul planificat, în timp ce finanțarea deficitului prin emiterea valorilor mobiliare de stat devine tot mai costisitoare, pe fondul creșterii dobânzilor.

La sfârșitul anului 2025, datoria publică a Republicii Moldova ajunsese la 39,2% din PIB, iar Bruxelles-ul anticipează continuarea creșterii acesteia.

Constatările Comisiei Europene apar în contextul în care autoritățile pregătesc noua lege a salarizării în sectorul bugetar, care ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, concomitent cu modificările politicii fiscale.

Recent, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, a declarat că autoritățile mizează pe aproximativ cinci miliarde de lei venituri suplimentare din noile măsuri fiscale, dar a recunoscut că realizarea prognozelor depinde inclusiv de comportamentul consumatorilor. Numai din impozitarea suplimentară a jocurilor de noroc ar urma să fie colectate circa 500 de milioane de lei.

Bruxelles-ul recomandă autorităților să extindă baza de impozitare prin reducerea mai sistematică a facilităților fiscale, să îmbunătățească eficiența cheltuielilor publice și să mențină o politică fiscală prudentă, astfel încât majorarea cheltuielilor să nu afecteze sustenabilitatea datoriei publice.