Mega tranzacție pe piața petrolieră! Kazahii de la Rompetrol urmăresc preluarea activelor Lukoil din România și Moldova

30 Mart. 2023, 11:50
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Mart. 2023, 11:50 // Actual //  bani.md

Compania kazahă de petrol şi gaze KazMunayGas (KMG), proprietarul Rompetrol, pregătește o lovitură de proporții pe piața produselor petroliere din România, ”ținta” fiind activele Lukoil România. O astfel de achiziție, în contextul conflictului din Ucraina și al sancțiunilor impuse Rusiei, ar deschide drumul KMG către un monopol pe piața din România, dar în spatele întregii afaceri se află un scenariu cu foarte multe ramificații, pe care Gândul îl devoalează punctual.

Pe data de 24 februarie 2022, Vladimir Putin a ordonat invadarea Ucrainei, declanșând așa-zisa ”operațiune militară specială”, iar Uniunea Europeană (UE) și Alianța Nord-Atlantică (NATO) au fost puse în fața unui fapt împlinit – un nedorit război de agresiune s-a transformat în realitate pe continentul european, scrie gandul.ro.

În astfel de condiții, UE a impus sancțiuni economice dure Federației Ruse, în prim-plan aflându-se, firește, exportul de petrol al Moscovei. S-a dorit, de la bun început, o renunţare în etape la ţiţeiul şi produsele petroliere de origine rusă, numai că aceste restricţii nu se aplică achiziţiilor de petrol din terţe ţări şi livrate pe cale maritimă, dacă un astfel de ţiţei este încărcat în/sau tranzitează Federaţia Rusă.

”Bătălia” din culise și poziția-cheie a KazMunayGas

România s-a angajat să respecte și să aplice sancțiunile impuse Rusiei de UE, dar în culise se duce o altă ”bătălie”, a țițeiului.

Pe această adevărată ”tablă de șah” – unde fiecare piesă reprezintă ”jucători de calibru” în domeniul petrolier, iar fiecare mutare însumează miliarde de euro – KazMunayGas deține o poziție-cheie, motiv pentru care își permite să pluseze.

Fondată în anul 2002 – prin fuziunea ”Kazakhoil” și ”Oil and Gas Transportation” – compania de petrol și gaze KazMunayGas (KMG) din Kazahstan a achiziționat, în anul 2007, 75% din acțiunile Rompetrol, contra sumei de 2,7 miliarde €.

În anul 2014, Rompetrol Group NV a fost redenumită KMG International, ca parte a strategiei de integrare a tuturor activităților din cadrul NC KazMunayGas JSC – acționar al grupului și operator național de petrol și gaze din Kazahstan.

Rompetrol este marca principală a KMG International, utilizată pentru activitățile de rafinare, petrochimie și retail din România, Moldova, Bulgaria, Georgia.

Compania deține Petromidia, cea mai mare rafinărie din România și una dintre cele mai moderne rafinării din regiunea Mării Negre.

Grupul operează o a doua rafinărie, Vega, cu o istorie de peste 110 ani, care a evoluat de la o unitate clasică de rafinare a petrolului la un producător și furnizor de produse speciale, obținute din materiale semifabricate livrate de Petromidia.

În România, piața petrolieră este împărțită în trei mari segmente controlate de OMV Petrom, Lukoil și Rompetrol (deținută de KMG), cele trei companii având afaceri – la nivelul anului 2021, de pildă – de peste 41 de miliarde de lei.

Numai că, potrivit surselor Gândul, compania kazahă de petrol şi gaze KazMunayGas (KMG), proprietarul Rompetrol, apasă pedala de accelerație și vrea să cumpere toate activele Lukoil în România.

În ultima perioadă, au apărut zvonuri privind o potențială ieșire a Lukoil din regiune, benevolă sau forțată de restricțiile impuse de Ue sau de statele naționale din UE. Orice vânzare a rafinăriilor Lukoil este însă îngreunată de faptul că eventualii cumpărători, printre care s-ar putea număra și KMG, trebuie să dețină materie primă ușor transportabilă prin Marea Neagră. O eventuală decizie a KMG de a cumpăra active Lukoil ar fi mai puțin una comercială, dată fiind taxa de solidaritate de 60% introdusă de guvernul României, care anulează practici profitabilitatea din domeniu, cât una „politică”, luată în baza strânselor legături pe care compania kazahă le are cu Lukoil.

În plus, gigantul rus nu va vinde rafinăriile fără stațiile pe care le deține în regiune și nici invers. Lukoil operează peste 100 de stații în Republica Moldova, mai mult de 200 în Bulgaria și 315 în România.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

11 Sept. 2026, 17:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
11 Sept. 2026, 17:54 // Actual //  Grîu Tatiana

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.