MEI susține poziția corectată a Guvernului cu privire la Portul Giurgiulești

Ministerul Economiei și Infrastructurii se raliază poziției exprimată de Guvernul Republicii Moldova referitor la privatizarea/înstrăinarea Portului Internațional Liber „Giurgiulești” (PILG) și susține următoarele precizări pe care le-a făcut Guvernul Republicii Moldova printr-un comunicat emis pe data de 8 iulie 2021.

Poziția Guvernului

Acordul de Investiții „Cu privire la Portul Internațional Liber „Giurgiuleşti” a fost încheiat la 24 decembrie 2004 între Guvernul Republicii Moldova și investitorii „AZPETROL” SRL (în prezent – „Bemol Retail” SRL ), „AZERTRANS” SRL (în prezent – „Danube Logistics” SRL), „AZPETROL REFINERY” SRL (în prezent – Bemol Refinery SRL).

Guvernul îndeplinește obligațiunile prevăzute în Acordul de Investiții păstrându-și integritatea instituțională, asigurând în mod transparent funcționalitatea legii și a instituțiilor statului în respectarea principiilor legale.

În contextul celor sus menționate, Guvernul va păstra poziția echidistantă față de părțile semnatare ale Acordului de Investiții și îndeamnă toate părțile aflate în litigiile legate de Portul Internațional Liber „Giurgiulești” să își soluționeze diferendele în conformitate cu dreptul pertinent în instanțele judecătorești competente.

Astfel, poziția Guvernului Republicii Moldova corectează comunucarea Ministerului Economiei care, conform Acordului de Investiții, putea duce la revendicarea de la statul Republica Moldova a investiției de 52 de milioane de euro, realizată de către Bemol Retail SRL.

Amintim că recent, Guvernul, condus de premierul interimar Aureliu Ciocoi, l-a desemnat pe Ion Răuleţ reprezentant al Guvernului în Portul Internațional Liber Giurgiulești, scria anterior Mold-Street.com.

Decizia a fost luată la propunerea Ministerului Economiei și Infrastructurii, fără a fi prezentată vreo motivare a acestei desemnări.

Datele publice arată că desemnarea lui Răuleț are loc la doar câteva zile după demisia Tatianei Onufrei din funcţia de şef-adjunct al Direcției politici economice și mediul de afaceri din cadrul MEI. Tatiana Onufrei ocupa din mai 2019 şi postul de reprezentant al Guvernului în Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti (PILG).

Plecarea ei are loc în contextul în care Ministerul Economiei s-a lăsat atras de partea BERD în litigiul pentru controlul asupra Portului Giurgiuleşti.

Scandalul din jurul Portului Giurgiulești

Potrivit informației prezentate de către BERD, începând cu 7 mai 2021, instituția financiară a devenit unicul beneficiar final al Danube Logistics SRL, operatorul PILG, tranzacția în acest sens fiind realizată în afara țării, valoarea ei fiind potrivit datelor oficiale doar 1.000 de euro.

Mai exact, în Cipru, unde BERD a preluat controlul firmei Thomo Invest LTD deținută anterior de Thomas Moser, fostul director la Danube Logistics, care a fost condamnat la plata unor despăgubiri de circa 10 milioane dolari, companiei Bemol Retail.

Tranzacția a avut loc în pofida faptului că activele și cota parte Danube Logistics SRL se aflau sub sechestru judiciar.

Se întâmplă după ce Thomas Moser a operat în mod fraudulos cu activele Danube Logistics, trecându-le în propriul portofoliu de investiții contra sumei de doar 344 de dolari americani.

Economistul Veaceslav Ioniţă susţine, într-o analiză, că în urma acestei tranzacției de cumpărare a Portului Internațional Liber Giurgiulești de către BERD, contra sumei de doar 1000 € , Republica Moldova a rămas fără Portul Giurgiuleşti şi a fost țepuită de 100 milioane de euro.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gazprom a raportat un profit net de 134,2 miliarde de ruble (1,34 miliarde de euro) în trimestrul III al anului 2025, după ce în aceeași perioadă a anului trecut compania înregistrase o pierdere de aproape 53 de miliarde de ruble (0,53 miliarde de euro), potrivit raportului companiei.

Pentru primele nouă luni ale anului, profitul atribuibil acționarilor se ridică la 1,17 trilioane de ruble (11,7 miliarde de euro), însă cifra este sub așteptările analiștilor consultați de Interfax, care anticipau un rezultat de circa 200 de miliarde de ruble doar pentru trimestrul III.

Veniturile Gazprom în trimestrul III au totalizat 2,175 trilioane de ruble, în scădere cu 9,8% față de anul precedent, însă peste nivelul prognozat de specialiști (2,164 trilioane de ruble).

Pe segmente: veniturile din gaz au scăzut cu 15,4%, până la 1,14 trilioane de ruble, iar veniturile din petrol au coborât cu 10,5%, la 1,01 trilioane de ruble. În total, pentru primele nouă luni ale anului 2025, cifra de afaceri a grupului a scăzut cu 4,5%, până la 7,17 trilioane de ruble. Profitul înainte de impozitare în trimestrul III a coborât cu aproape 20%, ajungând la 230,3 miliarde de ruble.

În primul semestru al anului, Gazprom raportase un profit net IFRS de 983,1 miliarde de ruble, cu 6% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, o evoluție pusă pe seama aprecierii rublei și a scăderii prețurilor la petrol.

Acțiunile Gazprom au crescut cu 1,85% pe bursa de la Moscova, atingând un vârf de 126,35 ruble, înainte ca avansul să se tempereze la 1,5%.

Analiștii avertizează însă că dividendele vor rămâne sub semnul întrebării în următorii ani, în contextul: creșterii programelor de investiții, scăderii prețurilor internaționale la gaz,
planului UE de a elimina importurile de gaz rusesc prin conducte până la sfârșitul lui 2027.

Gazprom nu a mai plătit dividende din 2022, când acționarii au primit 51,03 ruble pe acțiune, cu o randament de aproximativ 26%.