MEI susține poziția corectată a Guvernului cu privire la Portul Giurgiulești

Ministerul Economiei și Infrastructurii se raliază poziției exprimată de Guvernul Republicii Moldova referitor la privatizarea/înstrăinarea Portului Internațional Liber „Giurgiulești” (PILG) și susține următoarele precizări pe care le-a făcut Guvernul Republicii Moldova printr-un comunicat emis pe data de 8 iulie 2021.

Poziția Guvernului

Acordul de Investiții „Cu privire la Portul Internațional Liber „Giurgiuleşti” a fost încheiat la 24 decembrie 2004 între Guvernul Republicii Moldova și investitorii „AZPETROL” SRL (în prezent – „Bemol Retail” SRL ), „AZERTRANS” SRL (în prezent – „Danube Logistics” SRL), „AZPETROL REFINERY” SRL (în prezent – Bemol Refinery SRL).

Guvernul îndeplinește obligațiunile prevăzute în Acordul de Investiții păstrându-și integritatea instituțională, asigurând în mod transparent funcționalitatea legii și a instituțiilor statului în respectarea principiilor legale.

În contextul celor sus menționate, Guvernul va păstra poziția echidistantă față de părțile semnatare ale Acordului de Investiții și îndeamnă toate părțile aflate în litigiile legate de Portul Internațional Liber „Giurgiulești” să își soluționeze diferendele în conformitate cu dreptul pertinent în instanțele judecătorești competente.

Astfel, poziția Guvernului Republicii Moldova corectează comunucarea Ministerului Economiei care, conform Acordului de Investiții, putea duce la revendicarea de la statul Republica Moldova a investiției de 52 de milioane de euro, realizată de către Bemol Retail SRL.

Amintim că recent, Guvernul, condus de premierul interimar Aureliu Ciocoi, l-a desemnat pe Ion Răuleţ reprezentant al Guvernului în Portul Internațional Liber Giurgiulești, scria anterior Mold-Street.com.

Decizia a fost luată la propunerea Ministerului Economiei și Infrastructurii, fără a fi prezentată vreo motivare a acestei desemnări.

Datele publice arată că desemnarea lui Răuleț are loc la doar câteva zile după demisia Tatianei Onufrei din funcţia de şef-adjunct al Direcției politici economice și mediul de afaceri din cadrul MEI. Tatiana Onufrei ocupa din mai 2019 şi postul de reprezentant al Guvernului în Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti (PILG).

Plecarea ei are loc în contextul în care Ministerul Economiei s-a lăsat atras de partea BERD în litigiul pentru controlul asupra Portului Giurgiuleşti.

Scandalul din jurul Portului Giurgiulești

Potrivit informației prezentate de către BERD, începând cu 7 mai 2021, instituția financiară a devenit unicul beneficiar final al Danube Logistics SRL, operatorul PILG, tranzacția în acest sens fiind realizată în afara țării, valoarea ei fiind potrivit datelor oficiale doar 1.000 de euro.

Mai exact, în Cipru, unde BERD a preluat controlul firmei Thomo Invest LTD deținută anterior de Thomas Moser, fostul director la Danube Logistics, care a fost condamnat la plata unor despăgubiri de circa 10 milioane dolari, companiei Bemol Retail.

Tranzacția a avut loc în pofida faptului că activele și cota parte Danube Logistics SRL se aflau sub sechestru judiciar.

Se întâmplă după ce Thomas Moser a operat în mod fraudulos cu activele Danube Logistics, trecându-le în propriul portofoliu de investiții contra sumei de doar 344 de dolari americani.

Economistul Veaceslav Ioniţă susţine, într-o analiză, că în urma acestei tranzacției de cumpărare a Portului Internațional Liber Giurgiulești de către BERD, contra sumei de doar 1000 € , Republica Moldova a rămas fără Portul Giurgiuleşti şi a fost țepuită de 100 milioane de euro.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în trading și crypto, Alexandru Ignat, CEO-ul Double Case, avertizează că fenomenul escrocheriilor financiare este mai grav decât arată mesajele oficiale recente și spune că Republica Moldova a devenit vulnerabilă în contextul actualului cadru legislativ.

Într-o analiză publicată de The List, Ignat confirmă creșterea cazurilor de fraudă și susține că metodele utilizate de escroci sunt tot mai sofisticate, inclusiv prin apeluri telefonice, branding fals și manipulare online. Potrivit lui, problema este amplificată de faptul că există o dorință reală a populației de a investi, însă nivelul de educație financiară rămâne redus.

Expertul atrage atenția că legislația adoptată în 2025 interzice anumite instrumente financiare derivate pentru investitorii de retail, dar nu oprește investițiile în sine. Astfel apare un paradox: actorii locali sunt restricționați, în timp ce platformele din exterior continuă să contacteze cetățeni moldoveni și să le propună investiții riscante.

„Restricțiile nu reduc dorința de a investi – uneori o amplifică”, susține Ignat, explicând că, în lipsa alternativelor reglementate, oamenii ajung să investească în oferte găsite online.

În opinia expertului, soluția ar fi reevaluarea urgentă a cadrului legal și eliminarea prevederilor care au creat un vid operațional.

„Legea nu reduce riscul, ci îl exportă”, afirmă acesta, adăugând că piața nu dispare, ci se mută în afara jurisdicției, unde investitorii sunt mai puțin protejați.

Amintim că Președinția Republicii Moldova și Banca Națională a Moldovei au emis avertizări privind creșterea alarmantă a cazurilor de escrocherii financiare și a ofertelor suspecte de investiții care circulă în spațiul public.

Președinta Maia Sandu a subliniat într-o declarație oficială că „doar hoții cer bani, parole sau promit câștiguri rapide prin telefon sau internet”, atrăgând atenția asupra riscurilor la care se expun cetățenii dacă răspund unor astfel de propuneri.

Banca Națională a Moldovei a emis, de asemenea, un comunicat în care precizează că nu contactează persoanele pentru a le propune investiții, nu solicită plăți sau transferuri de bani, nu acordă credite și nu intermediază contractarea produselor financiare, iar instituția nu oferă produse investiționale către public. BNM a reiterat că investițiile în criptovalute nu sunt reglementate în Republica Moldova, iar fondurile utilizatorilor nu beneficiază de protecție în acest context. Aceste avertizări oficiale vin pe fondul unor oferte tot mai frecvente și agresive, mai ales prin apeluri telefonice, mesaje sau rețele sociale, care promit câștiguri rapide și sigure.