Mercedes-Benz a prezentat prototipul electric VISION EQXX, cu o autonomie de 1.000 de kilometri

Mercedes-Benz a prezentat luni prototipul VISION EQXX, alimentat de baterii, despre care afirmă că va avea o autonomie de peste 1.000 de kilometri (km) per încărcare, transmite Reuters.

Grupul Daimler, care în curând va fi redenumit Mercedes-Benz, a anunţat în 2021 planuri de a investi peste 40 de miliarde de euro până în 2030 pentru a depăşi Tesla pe piaţa de maşini integral electrice, care includ construirea a opt fabrici de baterii.

Din 2025, toate noile sale platforme de vehicule vor produce doar vehicule electrice, a spus acesta.

VISION EQXX, numit cel mai eficient Mercedes-Benz construit vreodată, va avea un consum de energie mai mic de 10 kilowaţi-oră (kWh) la 100 km, a spus Daimler.

Modelul S 60 al Tesla consumă în prezent 18,1 kWh pe aceeaşi distanţă, arată datele de pe site-ul companiei americane.

”Mercedes-Benz VISION EQXX este modul în care ne imaginăm viitorul maşinilor electrice”, a spus CEO-ul Mercedes-Benz, Ola Kaellenius.

Daimler va testa prototipul înainte de jumătatea anului pe diferite tipuri de teren, a declarat luni directorul pentru tehnologie Markus Schaefer.

Unele componente ale prototipului vor fi disponibile în vehiculele Mercedes-Benz în termen de doi până la trei ani, a spus Schaefer.

Cu toate acestea, directorul tehnologic a refuzat să precizeze când va fi pregătită pentru piaţă bateria cu o autonomie de 1.000 km.

”Vom fi probabil primii care vor oferi pe piaţă o maşină cu o autonomie de 1.000 de km, cu o baterie atât de mică”, a spus Schaefer.

Momentul în care un astfel de vehicul va fi pus în vânzare este ”o decizie de piaţă”, care trebuie luată odată ce producătorul auto va stabili cât de mult se aşteaptă clienţii acest lucru şi cât ar fi dispuşi să plătească, a spus el.

Prototipul, construit în decurs de 18 luni, ”pune capăt anxietăţii referitoare la autonomie”, a spus Mercedes-Benz, referindu-se la unul dintre obstacolele cheie pentru care nu a existat o cerere mare pentru vehiculele electrice.

Acest lucru a necesitat dezvoltarea unui nou pachet de baterii, despre care compania spune că s-ar potrivi într-un vehicul compact şi a cărui densitate de energie – care măsoară cât de multă putere pot păstra bateriile în comparaţie cu dimensiunea lor – este de aproape 400 de waţi oră pe litru.

#prototip #electric #mercedes benz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Proprietății Publice (APP) a creat consilii în 24 de societăți pe acțiuni cu mai puțin de 50 de acționari, atribuțiile cărora ar fi putut fi exercitate de adunarea generală a acționarilor. Aceste decizii au generat cheltuieli suplimentare de circa 14 milioane lei pentru indemnizațiile membrilor. Concluziile se conțin în raportul de audit al Curții de Conturi a Republicii Moldova „Asigură statul, prin intermediul persoanelor desemnate, o administrare performantă a întreprinderilor de stat și societăților comerciale cu capital majoritar de stat, în concordanță cu principiile de guvernanță corporativă?”.

Potrivit documentului, structura consiliilor nu este întotdeauna bazată pe criterii clare.

”Conform cadrului normativ în societățile comerciale cu capital de stat majoritar, consiliul trebuie să fie constituit din minim 5 persoane, iar la întreprinderile de stat din minim 3 membri, incluzând obligatoriu reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării și Agenției Proprietății Publice. Astfel, în 74 de entități auditate, 360 de funcții sunt concentrate la nivelul consiliilor, din totalul de 510 funcții, iar în 35 de cazuri s-a constatat depășirea numărului minim de membri, ceea ce a determinat cheltuieli suplimentare de aproximativ 5,5 milioane lei anual”, precizează CCRM.

Auditul mai subliniază că unii funcționari publici dețin simultan mai multe calități – ca reprezentant al statului, membru al consiliilor sau al comisiilor de cenzori și audit – ceea ce poate afecta calitatea exercitării atribuțiilor principale și eficiența administrării entităților economice cu capital de stat.

CCRM constată că actualul cadru normativ este fragmentat, lipsesc strategii uniforme de reorganizare și modele operaționale pentru o guvernanță performantă, iar procesul de triere a entităților economice cu capital de stat utilizează criterii insuficiente.

În concluzie, instituția menționează că, deși au fost obținute unele rezultate pozitive, actualul model de guvernanță nu garantează încă o performanță durabilă și eficientă a entităților economice cu capital de stat.