Mercedes-Benz a prezentat prototipul electric VISION EQXX, cu o autonomie de 1.000 de kilometri

Mercedes-Benz a prezentat luni prototipul VISION EQXX, alimentat de baterii, despre care afirmă că va avea o autonomie de peste 1.000 de kilometri (km) per încărcare, transmite Reuters.

Grupul Daimler, care în curând va fi redenumit Mercedes-Benz, a anunţat în 2021 planuri de a investi peste 40 de miliarde de euro până în 2030 pentru a depăşi Tesla pe piaţa de maşini integral electrice, care includ construirea a opt fabrici de baterii.

Din 2025, toate noile sale platforme de vehicule vor produce doar vehicule electrice, a spus acesta.

VISION EQXX, numit cel mai eficient Mercedes-Benz construit vreodată, va avea un consum de energie mai mic de 10 kilowaţi-oră (kWh) la 100 km, a spus Daimler.

Modelul S 60 al Tesla consumă în prezent 18,1 kWh pe aceeaşi distanţă, arată datele de pe site-ul companiei americane.

”Mercedes-Benz VISION EQXX este modul în care ne imaginăm viitorul maşinilor electrice”, a spus CEO-ul Mercedes-Benz, Ola Kaellenius.

Daimler va testa prototipul înainte de jumătatea anului pe diferite tipuri de teren, a declarat luni directorul pentru tehnologie Markus Schaefer.

Unele componente ale prototipului vor fi disponibile în vehiculele Mercedes-Benz în termen de doi până la trei ani, a spus Schaefer.

Cu toate acestea, directorul tehnologic a refuzat să precizeze când va fi pregătită pentru piaţă bateria cu o autonomie de 1.000 km.

”Vom fi probabil primii care vor oferi pe piaţă o maşină cu o autonomie de 1.000 de km, cu o baterie atât de mică”, a spus Schaefer.

Momentul în care un astfel de vehicul va fi pus în vânzare este ”o decizie de piaţă”, care trebuie luată odată ce producătorul auto va stabili cât de mult se aşteaptă clienţii acest lucru şi cât ar fi dispuşi să plătească, a spus el.

Prototipul, construit în decurs de 18 luni, ”pune capăt anxietăţii referitoare la autonomie”, a spus Mercedes-Benz, referindu-se la unul dintre obstacolele cheie pentru care nu a existat o cerere mare pentru vehiculele electrice.

Acest lucru a necesitat dezvoltarea unui nou pachet de baterii, despre care compania spune că s-ar potrivi într-un vehicul compact şi a cărui densitate de energie – care măsoară cât de multă putere pot păstra bateriile în comparaţie cu dimensiunea lor – este de aproape 400 de waţi oră pe litru.

#prototip #electric #mercedes benz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O reformă urgentă a modului de finanțare și creditare a sectorului construcțiilor este esențială pentru reducerea prețurilor la locuințe și dezvoltarea unei piețe imobiliare sănătoase în Republica Moldova. Declarația a fost făcută vineri, 13 februarie 2026, de expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit economistului, modelul de finanțare aplicat în Republica Moldova diferă semnificativ de cel din România și din Uniunea Europeană, iar acest lucru se reflectă direct în costurile ridicate ale locuințelor. „La noi piața este mică, se construiește puțin, sunt puține tranzacții, iar de aici rezultă și prețurile mari”, a explicat Ioniță.

Datele analizate arată fluctuații majore ale indicelui construcțiilor rezidențiale în ultimul deceniu. Dacă în 2015 indicele era de 100%, acesta a urcat la un vârf de 165% în 2021, după care a coborât la 95% în 2023 și a revenit la 131% în 2025. Chiar și așa, nivelul actual rămâne sub boom-ul din 2021. Expertul susține că reglementările introduse după 2022–2023, inclusiv taxa de reglementare de 0,5% din valoarea lucrărilor, au afectat puternic piața. „La un proiect de 100 de milioane de euro, taxa este de 500 de mii de euro doar pentru a putea lucra. Această taxă lovește direct în business”, a subliniat el.

Raportat la PIB, sectorul construcțiilor rezidențiale a scăzut de la 2,3% în 2021 la doar 1,6% în 2025. În comparație, în Republica Moldova se construiește de două ori mai puțin decât în România și de aproape patru ori mai puțin decât media Uniunii Europene.

În paralel, portofoliul creditelor bancare pentru imobile a crescut puternic, de la 3,7 miliarde lei în 2015 la 29,4 miliarde lei în 2025. Jumătate din această sumă a fost contractată doar în ultimii doi ani, marcând o explozie a creditelor ipotecare. Totuși, structura finanțării este dezechilibrată: din totalul de 29,4 miliarde lei, doar 3,3 miliarde lei reprezintă credite pentru companiile de construcții, în timp ce 26,1 miliarde lei sunt credite ipotecare ale populației.

„Aproape toți banii din bănci care sunt destinați sectorului de construcții ajung la companii prin intermediul populației. Este o discrepanță enormă”, a explicat economistul.

Ioniță a amintit că în 2005 circa 70% din finanțarea sectorului era direcționată către companiile de construcții și doar 30% către populație, în timp ce astăzi proporția este inversă, companiile fiind finanțate în proporție de aproximativ 10%.

În 2025, populația a contractat credite ipotecare noi de 11,3 miliarde lei și a rambursat 3,8 miliarde lei, ceea ce indică o creștere netă a îndatorării de 7,5 miliarde lei. În același timp, companiile de construcții s-au îndatorat net cu doar 1,2 miliarde lei, situație similară cu cea din 2024.

Lipsa finanțării directe a dezvoltatorilor a dus la apariția unor mecanisme alternative, inclusiv atragerea investitorilor privați. În absența creditării bancare avantajoase, aceștia cumpără apartamente în fază incipientă la prețuri reduse și le revând ulterior mult mai scump. „Mai mult de 20% din prețul final al apartamentelor este legat de faptul că dezvoltatorii nu au acces la finanțare directă și sunt nevoiți să apeleze la investitori”, a afirmat Ioniță.

Expertul a subliniat că, în Uniunea Europeană, băncile finanțează direct 50–70% dintr-un proiect imobiliar, la dobânzi mai mici decât cele pentru creditele ipotecare ale populației. În Republica Moldova, acest model nu funcționează, ceea ce limitează accesul cetățenilor la locuințe mai ieftine și frânează dezvoltarea unei piețe competitive.

„Sectorul construcțiilor este cel care mișcă astăzi economia națională. Băncile ar putea finanța direct companiile de construcții, iar cetățenii, pe lângă creditele ipotecare, ar putea cumpăra locuințe în rate direct de la dezvoltator, pe 5 sau 10 ani, la un preț corect, fără costuri ascunse”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.