Mercedes-Benz a prezentat prototipul electric VISION EQXX, cu o autonomie de 1.000 de kilometri

Mercedes-Benz a prezentat luni prototipul VISION EQXX, alimentat de baterii, despre care afirmă că va avea o autonomie de peste 1.000 de kilometri (km) per încărcare, transmite Reuters.

Grupul Daimler, care în curând va fi redenumit Mercedes-Benz, a anunţat în 2021 planuri de a investi peste 40 de miliarde de euro până în 2030 pentru a depăşi Tesla pe piaţa de maşini integral electrice, care includ construirea a opt fabrici de baterii.

Din 2025, toate noile sale platforme de vehicule vor produce doar vehicule electrice, a spus acesta.

VISION EQXX, numit cel mai eficient Mercedes-Benz construit vreodată, va avea un consum de energie mai mic de 10 kilowaţi-oră (kWh) la 100 km, a spus Daimler.

Modelul S 60 al Tesla consumă în prezent 18,1 kWh pe aceeaşi distanţă, arată datele de pe site-ul companiei americane.

”Mercedes-Benz VISION EQXX este modul în care ne imaginăm viitorul maşinilor electrice”, a spus CEO-ul Mercedes-Benz, Ola Kaellenius.

Daimler va testa prototipul înainte de jumătatea anului pe diferite tipuri de teren, a declarat luni directorul pentru tehnologie Markus Schaefer.

Unele componente ale prototipului vor fi disponibile în vehiculele Mercedes-Benz în termen de doi până la trei ani, a spus Schaefer.

Cu toate acestea, directorul tehnologic a refuzat să precizeze când va fi pregătită pentru piaţă bateria cu o autonomie de 1.000 km.

”Vom fi probabil primii care vor oferi pe piaţă o maşină cu o autonomie de 1.000 de km, cu o baterie atât de mică”, a spus Schaefer.

Momentul în care un astfel de vehicul va fi pus în vânzare este ”o decizie de piaţă”, care trebuie luată odată ce producătorul auto va stabili cât de mult se aşteaptă clienţii acest lucru şi cât ar fi dispuşi să plătească, a spus el.

Prototipul, construit în decurs de 18 luni, ”pune capăt anxietăţii referitoare la autonomie”, a spus Mercedes-Benz, referindu-se la unul dintre obstacolele cheie pentru care nu a existat o cerere mare pentru vehiculele electrice.

Acest lucru a necesitat dezvoltarea unui nou pachet de baterii, despre care compania spune că s-ar potrivi într-un vehicul compact şi a cărui densitate de energie – care măsoară cât de multă putere pot păstra bateriile în comparaţie cu dimensiunea lor – este de aproape 400 de waţi oră pe litru.

#prototip #electric #mercedes benz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.