Metalferos topește milioane. Pierderi de 23 milioane lei, în ciuda cifrei de afaceri pe plus

Compania de stat Metalferos S.A., liderul național în colectarea fierului vechi, a înregistrat în 2024 pierderi nete de 23,75 milioane de lei, potrivit raportului financiar anual publicat de companie. În 2023 pierderile au fost de aproape 45 milioane lei.

Paradoxal, în 2024 veniturile companiei aproape s-au dublat, ajungând la 274,9 milioane lei, față de 139,8 milioane lei în anul precedent. În același timp, cheltuielile de exploatare au crescut accelerat, determinând o scădere drastică a profitului operațional.

Printre cele mai mari costuri suportate de companie s-au numărat: cheltuieli administrative – 14,1 milioane lei, cheltuieli de distribuire – 43 milioane lei (în creștere explozivă față de 3,3 milioane lei în 2023) și cheltuieli operaționale diverse – 35,9 milioane lei.

Astfel, rezultatul din activitatea operațională a fost unul negativ, de -25,95 milioane lei, față de -37,8 milioane lei în anul anterior. Activitatea financiară s-a redresat de la pierderi de 7,2 milioane lei în 2023 la un mic profit de 1,5 milioane lei în 2024, grație veniturilor din diferențe de curs valutar.

La capitolul numerar, compania a încheiat anul 2024 cu doar 5,48 milioane lei în conturi, față de peste 59 milioane lei la începutul anului. Fluxul net de numerar din activitatea operațională a fost de asemenea negativ, de -54,2 milioane lei.

Pe fondul acestor pierderi, capitalul propriu al companiei a scăzut semnificativ, ajungând la 117,57 milioane lei, de la 261,3 milioane lei cu un an în urmă. Metalferos are în prezent 132 de angajați și operează din Zona Industrială Vatra, Chișinău.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#pierderi #metalferos #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană explorează o nouă schemă pentru a obține mai multe fonduri destinate Ucrainei, folosind cele circa 200 de miliarde de euro din rezervele valutare ale Rusiei, înghețate în conturile Euroclear. Potrivit unor surse citate de Politico, Comisia Europeană analizează posibilitatea transferării acestor active într-un fond special (SPV) controlat de UE, care să le reinvestească în instrumente financiare cu randamente mai ridicate.

Scopul este creșterea câștigurilor generate de aceste rezerve, care ar urma să fie direcționate către Kiev. În prezent, o mare parte din bani sunt reinvestiți prin Banca Centrală a Belgiei, care oferă una dintre cele mai scăzute dobânzi fără risc din UE. Noul fond ar permite plasamente mai agresive, inclusiv în obligațiuni pe termen lung ale unor state ca Germania, Italia sau chiar SUA, cu randamente de până la 5% anual.

Deși confiscarea directă a acestor rezerve rămâne un subiect sensibil – mai multe țări și Banca Centrală Europeană se opun, invocând riscuri juridice și impact negativ asupra încrederii în euro – noua strategie ocolește problema juridică, maximizând totodată profiturile obținute din înghețarea activelor.

În paralel, miniștrii de finanțe ai celor 27 de state membre urmează să discute joi, la un dineu informal în Luxemburg, noul plan propus. Într-o scrisoare de invitație obținută de Politico, Polonia – care deține în prezent președinția rotativă a UE – subliniază necesitatea urgentă de a identifica opțiuni clare privind utilizarea rezervelor înghețate și menținerea regimului de sancțiuni, în special în contextul posibilului veto din partea Ungariei.

UE a promis anul trecut că va contribui cu 18 miliarde de euro la un pachet G7 de 50 miliarde de dolari pentru Ucraina, garantat cu veniturile viitoare din aceste rezerve. Suma va fi achitată integral până la sfârșitul anului curent. Noua schemă ar asigura surse de finanțare și pentru anul 2026, când necesitățile bugetare ale Kievului vor rămâne semnificative.