Investiţiile din Portugalia prin intermediul ”vizei de aur”, care oferă străinilor bogaţi drept de şedere, au crescut în noiembrie cu aproape 50%, în timp ce guvernul se gândeşte dacă să renunţe la acest sistem controversat, transmite Reuters.
Viza de aur a fost puternic criticată pe plan intern, pentru că a ridicat preţurile locuinţelor şi chiriile, iar Comisia Europeană a cerut încetarea unor astfel de programe naţionale.
În Portugalia, viza de aur a atras investiţii de 6,6 miliarde de euro (6,95 miliarde de dolari) în ultimul deceniu, în principal din China, Brazilia şi Turcia, cea mai mare parte a banilor fiind destinaţi imobiliarelor.
Pentru a aplica, cetăţenii din afara UE trebuie să facă o investiţie semnificativă în Portugalia, cum ar fi cumpărarea de proprietăţi imobiliare. Acestora li se acordă apoi drepturi de şedere şi li se permite să călătorească fără viză în spaţiul Schengen.
Dar prim-ministrul Antonio Costa a declarat pe 2 noiembrie că guvernul său va evalua schema veche de 10 ani, punând la îndoială dacă programul ar putea fi încă justificat.
Murat Coskun, CEO-ul Get Golden Visa, a declarat că afirmaţiile lui Costa au avut ”un impact semnificativ asupra interesului” pentru această viză, compania sa înregistrând o creştere de cinci ori a întrebărilor.
Datele agenţiei de frontieră SEF au arătat duminică că investiţiile prin vize de aur au crescut cu 48% în noiembrie, din octombrie, la 65 de milioane de euro, şi au crescut cu 41% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Vasco Silva, CEO-ul Kleya, care ajută străinii să se mute în Portugalia, a declarat că compania sa a primit multe întrebări despre ce se întâmplă, adăugând că unii investitori şi-au grăbit decizia, pentru a fi pregătiţi în cazul în care programul va fi modificat sau blocat.
„Dacă nu există un program de rezidenţă prin investiţii, (investitorii) pur şi simplu vor ignora ţara”, a avertizat Silva, argumentând că cele peste 10.000 de vize emise din 2012 au pus Portugalia ”pe hartă”.
Filiala portugheză a grupului anticorupţie Transparency International (TI) a declarat că programul ar putea fi utilizat pentru spălarea banilor, în timp ce Comisia Europeană a spus că astfel de scheme ar putea fi un potenţial risc de securitate.
”Nu permitem intrarea infractorilor sau a banilor pentru care nu cunoaştem sursa. Se pot întâmpla excepţii, dar vor fi una din 10.000 sau două din 10.000 şi, desigur, acestea sunt cele care devin publice”, a spus Silva.
Marea Britanie a renunţat la vizele de aur în februarie, după invazia rusă în Ucraina, pe fondul îngrijorărilor cu privire la fluxul de bani ilegali din Rusia.
Portugalia a suspendat vizele de aur pentru ruşi, dar 431 au beneficiat deja de schemă de la momentul lansării acesteia, potrivit SEF.
