Metoda prin care o țară europeană atrage străini bogați. Investițiile au crescut cu 50 la sută în luna noiembrie

Investiţiile din Portugalia prin intermediul ”vizei de aur”, care oferă străinilor bogaţi drept de şedere, au crescut în noiembrie cu aproape 50% FOTO Pixabay

Investiţiile din Portugalia prin intermediul ”vizei de aur”, care oferă străinilor bogaţi drept de şedere, au crescut în noiembrie cu aproape 50%, în timp ce guvernul se gândeşte dacă să renunţe la acest sistem controversat, transmite Reuters.

Viza de aur a fost puternic criticată pe plan intern, pentru că a ridicat preţurile locuinţelor şi chiriile, iar Comisia Europeană a cerut încetarea unor astfel de programe naţionale.

În Portugalia, viza de aur a atras investiţii de 6,6 miliarde de euro (6,95 miliarde de dolari) în ultimul deceniu, în principal din China, Brazilia şi Turcia, cea mai mare parte a banilor fiind destinaţi imobiliarelor.

Pentru a aplica, cetăţenii din afara UE trebuie să facă o investiţie semnificativă în Portugalia, cum ar fi cumpărarea de proprietăţi imobiliare. Acestora li se acordă apoi drepturi de şedere şi li se permite să călătorească fără viză în spaţiul Schengen.

Dar prim-ministrul Antonio Costa a declarat pe 2 noiembrie că guvernul său va evalua schema veche de 10 ani, punând la îndoială dacă programul ar putea fi încă justificat.

Murat Coskun, CEO-ul Get Golden Visa, a declarat că afirmaţiile lui Costa au avut ”un impact semnificativ asupra interesului” pentru această viză, compania sa înregistrând o creştere de cinci ori a întrebărilor.

Datele agenţiei de frontieră SEF au arătat duminică că investiţiile prin vize de aur au crescut cu 48% în noiembrie, din octombrie, la 65 de milioane de euro, şi au crescut cu 41% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Vasco Silva, CEO-ul Kleya, care ajută străinii să se mute în Portugalia, a declarat că compania sa a primit multe întrebări despre ce se întâmplă, adăugând că unii investitori şi-au grăbit decizia, pentru a fi pregătiţi în cazul în care programul va fi modificat sau blocat.

„Dacă nu există un program de rezidenţă prin investiţii, (investitorii) pur şi simplu vor ignora ţara”, a avertizat Silva, argumentând că cele peste 10.000 de vize emise din 2012 au pus Portugalia ”pe hartă”.

Filiala portugheză a grupului anticorupţie Transparency International (TI) a declarat că programul ar putea fi utilizat pentru spălarea banilor, în timp ce Comisia Europeană a spus că astfel de scheme ar putea fi un potenţial risc de securitate.

”Nu permitem intrarea infractorilor sau a banilor pentru care nu cunoaştem sursa. Se pot întâmpla excepţii, dar vor fi una din 10.000 sau două din 10.000 şi, desigur, acestea sunt cele care devin publice”, a spus Silva.

Marea Britanie a renunţat la vizele de aur în februarie, după invazia rusă în Ucraina, pe fondul îngrijorărilor cu privire la fluxul de bani ilegali din Rusia.

Portugalia a suspendat vizele de aur pentru ruşi, dar 431 au beneficiat deja de schemă de la momentul lansării acesteia, potrivit SEF.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bogati #Portugalia #Investiții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.