Michael Burry, investitorul care a anticipat criza pieţei imobiliare în 2008, pariază împotriva ETF-ului ARK Innovation

Michael Burry pariază împotriva ETF-ului ARK Innovation lansat de celebra investitoare Cathie Wood, potrivit Bloomberg. Investitorul care a anticipat criza imobiliară din 2008 şi a câştigat sute de milioane de dolari după ce a pariat împotriva pieţei şi-a găsit o nouă ţintă.

Fondul lui Burry – Scion Asset Management – a deschis în T2/2021 o poziţie de tip put împotriva a 235.500 de acţiuni ale ETF-ului ARK Innovation, conform unor informaţii care au ieşit la iveală la începutul săptămânii. Valoarea poziţiei sale se ridică la 31 mil. dolari. ETF-ul lansat de Cathie Wood, precum şi firma sa ARK Investment Management au reuşit să atragă miliarde de dolari de la investitori în utimul an, după ce pariurile sale cu specific în zona de tehnologie au reuşit să bată piaţa în 2020, scrie Ziarul Financiar.

Cu toate acestea, Wood şi ARK Investment nu prea reuşesc să-şi menţină performanţele, în contextul în care au apărut îngrijorări cu privire la preţurile unor acţiuni, dar şi cu privire la inflaţia în creştere. Michael Burry lansează de câteva luni avertismente referitoare la evaluările nesustenabile din piaţă. În iunie, el a avertizat că investitorii de retail ar putea fi atraşi în „mama tuturor crahurilor”, prin pariurile pe care le plasează în criptomonede şi în aşa-numitele „meme stocks”.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Germania a rămas cel mai mare contributor net la bugetul Uniunii Europene în 2024, în pofida unei crize economice prelungite, deşi plăţile sale au scăzut semnificativ faţă de anii precedenţi, potrivit unui studiu realizat de Institutul Economic German IW şi consultat miercuri de Reuters.

Anul trecut, cea mai mare economie a Europei a plătit cu 13,1 miliarde de euro mai mult la bugetul UE decât a primit. Cu toate acestea, problemele cu care se confruntă economia germană şi-au pus amprenta, plăţile nete fiind într-o tendinţă descendentă, ajungând la 19,7 miliarde de euro în 2022 şi 17,4 miliarde de euro în 2023, scrie Agerpres.

Franţa s-a clasat pe locul al doilea cu plăţi nete la bugetul UE de 4,8 miliarde de euro, urmată de Italia cu 1,6 miliarde de euro. De cealaltă parte, Grecia a fost cel mai mare beneficiar net, cu 3,5 miliarde de euro, urmată de Polonia cu 2,9 miliarde de euro şi România cu 2,7 miliarde de euro.

Pe cap de locuitor, cetăţenii germani au plătit aproximativ 157 de euro net la bugetul UE, cea mai mare sumă, urmaţi de irlandezi cu 130 de euro.

„Bugetul UE este o oglindă a relaţiilor de putere economică din Europa”, a declarat analistul IW, Samina Sultan. Ţările cu ritmuri ridicate de creştere, precum Polonia, primesc mai puţin sprijin, în timp ce „Germania şi Franţa sunt copiii problemă ai UE”. Prognozele arată că, şi în acest an, Germania va înregistra o creştere economică sub media europeană, ceea ce înseamnă că este posibil să scadă în continuare contribuţia sa netă, a spus Sultan.

Comisia Europeană a publicat statistici privind contributorii şi beneficiarii neţi la bugetul UE până în 2020, dar de atunci a încetat să mai facă acest lucru din motive politice, potrivit IW.