Miliardar de pe piața criptomonedelor: "Bitcoin nu are niciun viitor ca rețea de plăți"

Fondatorul bursei de criptomonede FTX a spus că Bitcoin nu are viitor ca rețea de plăți și a criticat moneda digitală pentru ineficiența sa și costurile mari de mediu, potrivit Financial Times.

O alternativă la sistem se numește rețeaua „proof of stake”, unde participanții pot cumpăra jetoane care le permit să se alăture rețelei. Cu cât dețin mai multe jetoane, cu atât pot extrage mai multe.

Fondatorul și directorul executiv al FTX, Sam Bankman-Fried, a declarat pentru Financial Times că rețelele „proof of stake” ar trebui să evolueze ca o rețea de plăți, deoarece sunt mai ieftine și consumă mai puțină energie.
Blockchain Ethereum, care găzduiește al doilea cel mai mare eter de criptomonede, a lucrat pentru a trece la această rețea.

Bankman-Fried a mai spus că nu crede că Bitcoin trebuie să funcționeze ca criptomonedă și că ar putea avea încă un viitor ca „un activ, o marfă și un depozit de valoare” precum aurul, potrivit sursei citate.
Bitcoin a atins cel mai scăzut nivel din decembrie 2020 săptămâna trecută, după prăbușirea TerraUSD, o așa-numită monedă stabilă.

FTX, pe care Bankman-Fried l-a fondat în 2019, a fost evaluat la 32 de miliarde de dolari într-o rundă de finanțare din februarie, iar Bankman-Fried însuși are o valoare de 21 de miliarde de dolari, potrivit Forbes.

#cripto #plati #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Diplomata Corina Cojocaru a declarat, în cadrul emisiunii Consens național de la Realitatea TV, că vizita în Republica Moldova a lui Christopher Smith, asistent al secretarului de stat al Statelor Unite, ar avea în primul rând o miză economică, nu una strict politică.

Potrivit Corinei Cojocaru, Christopher Smith este un diplomat de carieră, cu o experiență îndelungată în cadrul Departamentul de Stat al SUA, iar deplasarea sa la Chișinău ar putea reprezenta „deschiderea unei prime portițe” pentru negocieri sensibile, aflate abia la început.

„Din punctul meu de vedere, miza acestei vizite sunt activele Lukoil din Republica Moldova, un subiect care probabil nu va fi comunicat deschis în presă, pentru că negocierile abia demarează”, a declarat diplomata.

Ea a reamintit că activele Lukoil de la Aeroportul Internațional Chișinău – inclusiv depozitele și stațiile de alimentare – se află în prezent sub sechestre și sancțiuni internaționale. În urma unei decizii a Comisiei pentru Situații Excepționale a Guvernului, aceste active ar urma să fie tranzacționate și ar putea deveni obiect al negocierilor cu partea americană.

În acest context, Cojocaru a făcut referire la compromisul recent dintre Lukoil și fondul de investiții american The Carlyle Group, care ar fi primit undă verde pentru a achiziționa activele Lukoil din mai multe țări, inclusiv din Republica Moldova, România și Bulgaria.

„Cred că miza este una pur economică. Aveam nevoie de această vizită la Chișinău pentru a ne spune ofurile, iar ele sunt destul de multe”, a subliniat diplomata.

Totodată, Corina Cojocaru a atras atenția asupra faptului că, în ultimii doi ani, iar mai ales în ultimul an, relațiile moldo-americane au cunoscut o stagnare vizibilă. Potrivit acesteia, Republica Moldova a ieșit parțial din prim-planul agendei bilaterale, fiind inclusă într-o categorie mai largă de state cu vizibilitate redusă în raport cu Washingtonul.

Terminalul petrolier de la aeroport a fost preluat de stat de Lukoil, care l-a deținut din anul 2025. Motivul invocat a neonorarea unor presupuse obligații investiționale asumate de către gigantul rus.