Miliardar de pe piața criptomonedelor: "Bitcoin nu are niciun viitor ca rețea de plăți"

Fondatorul bursei de criptomonede FTX a spus că Bitcoin nu are viitor ca rețea de plăți și a criticat moneda digitală pentru ineficiența sa și costurile mari de mediu, potrivit Financial Times.

O alternativă la sistem se numește rețeaua „proof of stake”, unde participanții pot cumpăra jetoane care le permit să se alăture rețelei. Cu cât dețin mai multe jetoane, cu atât pot extrage mai multe.

Fondatorul și directorul executiv al FTX, Sam Bankman-Fried, a declarat pentru Financial Times că rețelele „proof of stake” ar trebui să evolueze ca o rețea de plăți, deoarece sunt mai ieftine și consumă mai puțină energie.
Blockchain Ethereum, care găzduiește al doilea cel mai mare eter de criptomonede, a lucrat pentru a trece la această rețea.

Bankman-Fried a mai spus că nu crede că Bitcoin trebuie să funcționeze ca criptomonedă și că ar putea avea încă un viitor ca „un activ, o marfă și un depozit de valoare” precum aurul, potrivit sursei citate.
Bitcoin a atins cel mai scăzut nivel din decembrie 2020 săptămâna trecută, după prăbușirea TerraUSD, o așa-numită monedă stabilă.

FTX, pe care Bankman-Fried l-a fondat în 2019, a fost evaluat la 32 de miliarde de dolari într-o rundă de finanțare din februarie, iar Bankman-Fried însuși are o valoare de 21 de miliarde de dolari, potrivit Forbes.

#cripto #plati #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, afirmă că concernul rus Gazprom a înaintat în 2020 o propunere privind reglementarea datoriilor legate de livrările de gaze, însă Guvernul Republicii Moldova a respins inițiativa. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLive.

Potrivit lui Ceban, adresarea a venit din partea Gazprom, care a văzut o oportunitate de a propune un acord de reglementare a datoriilor. Șeful Moldovagaz a subliniat însă că nu a fost vorba explicit despre cedarea unor active concrete în acel moment, deși astfel de discuții au existat în trecut.

„Da, adresarea a fost din partea Gazprom-ului, dar atunci Guvernul a refuzat”, a declarat Ceban.

El a explicat că, de-a lungul anilor, inclusiv în anii ’90 și la începutul anilor 2000, au existat diferite discuții privind posibile interese ale Gazprom în sectorul termoenergetic și în alte obiective energetice din Republica Moldova. Totuși, potrivit lui, Guvernul nu a acceptat niciodată astfel de propuneri și nu a semnat documente în acest sens.

Ceban a insistat că datoria pentru gaz este una comercială, nu guvernamentală. „Gazprom livrează gaze către MoldovaGaz în baza unui contract comercial. Datoria nu era a Guvernului. Guvernul niciodată nu a asumat nicio datorie”, a spus el.

Șeful Moldovagaz a amintit că singurul moment când s-a operat un schimb de active contra datorii a fost la crearea MoldovaGaz, subliniind că ulterior această abordare nu a mai fost acceptată.

În anul 2023 Chișinăul a făcut un audit al datoriilor către Gazprom. Potrivit rezultatelor auditului, făcute publice în data de 6 septembrie, datoria Moldovagaz față de Gazprom, la sfârșitul lunii martie 2022, constituiau 709 milioane de dolari, însă pentru 276 milioane de dolari nu există documente confirmative, iar 400 de milioane de dolari din datorie nu este executabilă.

Chișinăul din totalul datoriei cerute de 709 milioane de Gazprom, declara că este dispus să achite 8,6 milioane de dolari. Rezultatul auditului nu a fost acceptat de către acționarul majoritar Gazprom.