Miliardarii din crypto îşi fac loc printre cei mai bogaţi oameni din lume

Changpeng Zhao, CEO-ul platformei de exchange pentru criptomonede Binance, a ajuns la o avere de 96 de miliarde de dolari, ceea ce îl transformă în al 11-lea cel mai bogat om din lume, potrivit celor mai noi estimări realizate de Bloomberg Billionaires, citat de Ziarul Financiar.

Luni, Bloomberg a calculat averea netă a lui Zhao la 96 de miliarde de dolari. Astfel, el l-a depăşit pe Mukesh Ambani, CEO-ul conglomeratului indian Reliance Industries, şi se situează chiar după Larry Elisson, cofondator al Oracle, care are o avere estimată la 107 de miliarde de dolari.

Bloomberg notează că estimările sale sunt bazate pe participaţia lui Zhao în Binance. Publicaţia americană scrie că Binance a generat venituri de 20 de miliarde de dolari în 2021, iar Zhao deţine 90% din acţiunile companiei.

Averea totală a lui Changpeng Zhao ar putea fi chiar mai mare de 96 de miliarde de dolari în contextul în care Bloomberg nu a luat în calcul deţinerile personale ale lui Zhao în criptomonede. Fortune scrie că dacă aceste deţineri ar fi luate în calcul averea CEO-ului Binance s-ar putea apropia de cele ale lui Bill Gates sau Mark Zuckerberg.

Zhao nu a comentat public cu privire la dimensiunea portofoliului personal, însă a declarat pentru Associated Press în luna noiembrie că deţinerile personale de crypto formează cea mai mare parte a averii sale.

#crypto #miliardari #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, afirmă că concernul rus Gazprom a înaintat în 2020 o propunere privind reglementarea datoriilor legate de livrările de gaze, însă Guvernul Republicii Moldova a respins inițiativa. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” de la RLive.

Potrivit lui Ceban, adresarea a venit din partea Gazprom, care a văzut o oportunitate de a propune un acord de reglementare a datoriilor. Șeful Moldovagaz a subliniat însă că nu a fost vorba explicit despre cedarea unor active concrete în acel moment, deși astfel de discuții au existat în trecut.

„Da, adresarea a fost din partea Gazprom-ului, dar atunci Guvernul a refuzat”, a declarat Ceban.

El a explicat că, de-a lungul anilor, inclusiv în anii ’90 și la începutul anilor 2000, au existat diferite discuții privind posibile interese ale Gazprom în sectorul termoenergetic și în alte obiective energetice din Republica Moldova. Totuși, potrivit lui, Guvernul nu a acceptat niciodată astfel de propuneri și nu a semnat documente în acest sens.

Ceban a insistat că datoria pentru gaz este una comercială, nu guvernamentală. „Gazprom livrează gaze către MoldovaGaz în baza unui contract comercial. Datoria nu era a Guvernului. Guvernul niciodată nu a asumat nicio datorie”, a spus el.

Șeful Moldovagaz a amintit că singurul moment când s-a operat un schimb de active contra datorii a fost la crearea MoldovaGaz, subliniind că ulterior această abordare nu a mai fost acceptată.

În anul 2023 Chișinăul a făcut un audit al datoriilor către Gazprom. Potrivit rezultatelor auditului, făcute publice în data de 6 septembrie, datoria Moldovagaz față de Gazprom, la sfârșitul lunii martie 2022, constituiau 709 milioane de dolari, însă pentru 276 milioane de dolari nu există documente confirmative, iar 400 de milioane de dolari din datorie nu este executabilă.

Chișinăul din totalul datoriei cerute de 709 milioane de Gazprom, declara că este dispus să achite 8,6 milioane de dolari. Rezultatul auditului nu a fost acceptat de către acționarul majoritar Gazprom.