Miliardarii din crypto îşi fac loc printre cei mai bogaţi oameni din lume

Changpeng Zhao, CEO-ul platformei de exchange pentru criptomonede Binance, a ajuns la o avere de 96 de miliarde de dolari, ceea ce îl transformă în al 11-lea cel mai bogat om din lume, potrivit celor mai noi estimări realizate de Bloomberg Billionaires, citat de Ziarul Financiar.

Luni, Bloomberg a calculat averea netă a lui Zhao la 96 de miliarde de dolari. Astfel, el l-a depăşit pe Mukesh Ambani, CEO-ul conglomeratului indian Reliance Industries, şi se situează chiar după Larry Elisson, cofondator al Oracle, care are o avere estimată la 107 de miliarde de dolari.

Bloomberg notează că estimările sale sunt bazate pe participaţia lui Zhao în Binance. Publicaţia americană scrie că Binance a generat venituri de 20 de miliarde de dolari în 2021, iar Zhao deţine 90% din acţiunile companiei.

Averea totală a lui Changpeng Zhao ar putea fi chiar mai mare de 96 de miliarde de dolari în contextul în care Bloomberg nu a luat în calcul deţinerile personale ale lui Zhao în criptomonede. Fortune scrie că dacă aceste deţineri ar fi luate în calcul averea CEO-ului Binance s-ar putea apropia de cele ale lui Bill Gates sau Mark Zuckerberg.

Zhao nu a comentat public cu privire la dimensiunea portofoliului personal, însă a declarat pentru Associated Press în luna noiembrie că deţinerile personale de crypto formează cea mai mare parte a averii sale.

#crypto #miliardari #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a declarat luni că grupul ungar MOL va plăti între 900 de milioane de euro și un miliard de euro pentru achiziționarea unei participații de 56% în compania petrolieră sârbă NIS, potrivit Agerpres.

Într-un interviu acordat Blic TV, Vučić a respins cifrele apărute în presă potrivit cărora tranzacția ar fi evaluată la 1,7–2,5 miliarde de euro, calificându-le drept „absurde”. „Participația de 56% este evaluată între 900 milioane euro și un miliard de euro. Am pregătit banii, am pregătit două miliarde de euro pentru a o achita, sau chiar plătim mai mult de atât”, a spus președintele sârb.

Referindu-se la relațiile cu Rusia, Vučić a menționat că Serbia menține legături bune cu Moscova, dar a evitat să ofere detalii despre motivele pentru care partea rusă nu a acceptat oferta Serbiei de a prelua participația în NIS. „Este ușor să-mi explic, dar nu trebuie să vă explic dumneavoastră deoarece aș pune în pericol interesele Serbiei… Nu putem să-i numim prietenoși”, a adăugat șeful statului.

Recent, compania ungară MOL și grupul rus Gazprom au convenit prevederile de bază ale viitorului acord prin care MOL va achiziționa participația de 56,15% deținută de Gazprom în NIS. Tranzacția include și majorarea cu 5% a participației statului sârb în NIS, ceea ce ar consolida drepturile de decizie ale Serbiei în companie, a anunțat ministrul sârb al Mineritului și Energiei, Dubravka Djedovic Handanovic. Acordul urmează să fie supus aprobării Oficiului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA.

Statul sârb deține în prezent 29,9% din acțiunile NIS, iar restul pachetului era controlat de companii rusești care trebuie să-și vândă participațiile în contextul sancțiunilor americane impuse NIS. Gazprom Neft și Gazprom dețin 44,9%, respectiv 11,3% din acțiuni.

NIS este cea mai mare companie petrolieră din Serbia și deține singura rafinărie din țară, situată în Pancevo, lângă Belgrad, precum și un lanț de peste 400 de benzinării în regiune, inclusiv în Bosnia și Herțegovina, Bulgaria și România.