Miliardarii din crypto îşi fac loc printre cei mai bogaţi oameni din lume

11 Ian. 2022, 09:50
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Ian. 2022, 09:50 // Actual //  bani.md

Changpeng Zhao, CEO-ul platformei de exchange pentru criptomonede Binance, a ajuns la o avere de 96 de miliarde de dolari, ceea ce îl transformă în al 11-lea cel mai bogat om din lume, potrivit celor mai noi estimări realizate de Bloomberg Billionaires, citat de Ziarul Financiar.

Luni, Bloomberg a calculat averea netă a lui Zhao la 96 de miliarde de dolari. Astfel, el l-a depăşit pe Mukesh Ambani, CEO-ul conglomeratului indian Reliance Industries, şi se situează chiar după Larry Elisson, cofondator al Oracle, care are o avere estimată la 107 de miliarde de dolari.

Bloomberg notează că estimările sale sunt bazate pe participaţia lui Zhao în Binance. Publicaţia americană scrie că Binance a generat venituri de 20 de miliarde de dolari în 2021, iar Zhao deţine 90% din acţiunile companiei.

Averea totală a lui Changpeng Zhao ar putea fi chiar mai mare de 96 de miliarde de dolari în contextul în care Bloomberg nu a luat în calcul deţinerile personale ale lui Zhao în criptomonede. Fortune scrie că dacă aceste deţineri ar fi luate în calcul averea CEO-ului Binance s-ar putea apropia de cele ale lui Bill Gates sau Mark Zuckerberg.

Zhao nu a comentat public cu privire la dimensiunea portofoliului personal, însă a declarat pentru Associated Press în luna noiembrie că deţinerile personale de crypto formează cea mai mare parte a averii sale.

Realitatea Live

09 Ian. 2026, 13:23
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Ian. 2026, 13:23 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a constatat deficiențe în administrarea Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, în urma auditului efectuat pentru anii 2023–2024. Potrivit raportului, în această perioadă au fost gestionate 3,36 miliarde de lei, însă mecanismele de alocare a subvențiilor au generat un dezechilibru structural major, cu impact direct asupra bugetelor viitoare.

În cei doi ani analizați, Fondul a avut alocări de 1,68 miliarde lei în 2023 și 1,69 miliarde lei în 2024, însă solicitările eligibile depuse de fermieri și agenți economici au depășit de patru ori resursele disponibile. Din această cauză, statul a acumulat angajamente neachitate în creștere rapidă: 1,29 miliarde lei la finele lui 2022, 1,33 miliarde lei la sfârșitul lui 2023 și 2,13 miliarde lei la finele lui 2024.

Situația s-a agravat și mai mult în 2025. La data de 1 noiembrie 2025, angajamentele asumate au ajuns la 3,03 miliarde lei, în timp ce alocațiile nevalorificate erau de doar 100 milioane lei, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un dezechilibru bugetar critic.

Auditul arată că problema vine din mecanismul defectuos de lansare a apelurilor pentru subvenții, care nu este limitat de resursele reale ale Fondului. Lipsesc plafoane clare, un calendar predictibil și o corelare între cererile eligibile și banii disponibili, ceea ce a permis asumarea de obligații fără acoperire financiară.

Curtea de Conturi a identificat și abateri de la cadrul normativ în activitatea Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA): dosare incomplete, lipsă de trasabilitate, nerespectarea termenelor și documentarea insuficientă a recalculării subvențiilor. De asemenea, coordonarea slabă între instituții a permis cazuri de dublă finanțare, iar lipsa unui Sistem Integrat de Administrare și Control limitează monitorizarea fondurilor.

Au fost constatate și deficiențe grave în monitorizarea post achitare. Unele obiective finanțate, precum piața agroalimentară din satul Mereni, nu sunt funcționale, iar evidența contabilă aferentă acestora este necorespunzătoare. Planurile de inspecții nu sunt respectate, iar unele controale au fost efectuate chiar înainte de termen.

Un alt risc major ține de recuperarea lentă a subvențiilor utilizate neconform. Curtea de Conturi semnalează diferențe între sumele încasate de Serviciul Fiscal de Stat și cele transferate către AIPA, existența de creanțe restante și datorii contingente necontabilizate, ceea ce crește riscul de pierdere definitivă a banilor publici.

În acest context, Curtea de Conturi a aprobat raportul de audit și l-a transmis Parlamentului, Președintelui, Guvernului, Ministerului Agriculturii, Ministerului Finanțelor, AIPA, Serviciului Fiscal de Stat și Procuraturii Generale, ultima fiind sesizată pentru examinarea unor constatări cu potențial penal.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!