Miliardarii ruși care aprovizionează armata lui Putin. Majoritatea au rămas tăcuți în legătură cu războiul din Ucraina

Cel puțin 81 de miliardari ruși au legături de afaceri cu armata Rusiei sau cu teritoriile ucrainene anexate, potrivit unei investigații a publicației Proekt.

Unii dintre aceștia au încercat să facă apel la Occident să anuleze sancțiunile impuse din cauze războiului Rusiei în Ucraina.

Majoritatea acestor indivizi au rămas tăcuți în legătură cu războiul, unii care l-au criticat în conversații private. În ciuda legăturilor lor cu mașina de război a Rusiei, 34 dintre acești oligarhi au fost sancționați doar de Kiev, nu și de occidentali, susține Proekt. Iar unii au încercat să determine Occidentul să ridice sancțiunile împotriva lor.

Miliardarul și magnatul oțelului Alexei Mordașov; președintele Norilsk Nickel, Vladimir Potanin; Alișer Usmanov și Arkadi Rotenberg se numără printre oamenii de afaceri ruși ale căror întreprinderi au aprovizionat armata rusă, potrivit Proekt.

Publicația de investigație a căutat contracte publice între companii deținute integral sau parțial de oamenii de afaceri ruși din cel mai recent top Forbes și fabrici militare rusești, Ministerul Apărării sau Garda Națională (Rosgvardia).

Publicația enumeră informații detaliate despre companiile celor 81 de magnați și despre legăturile de afaceri dintre aceste întreprinderi și armata rusă, stabilind o conexiune directă de la miliardari la anumite incidente sau atrocități care ar fi fost comise de armata rusă în Ucraina.

Сегодня у «Проекта» большая премьера – мы выпускаем список «Пссы войны». Это исследование, в котором мы выяснили, какой вклад в войну внесли богатейшие российские бизнесмены. https://t.co/egkBcn1qI4 pic.twitter.com/4MIMFgbSea

— Проект (@wwwproektmedia) July 31, 2023

Jurnaliștii de la Proekt au relatat că vehiculele amfibii de luptă ale infanteriei BMD-4, pe care armata rusă le-a folosit în localitatea ucraineană Bucea pentru cel puțin un tir documentat asupra unei mașini civile, au fost produse cu ajutorul unor companii deținute de magnați ruși.

Rusal Ural, deținută în coproprietate de oligarhul Victor Vekselberg, furnizează pulbere de aluminiu producătorului rachetelor Arkan folosite de BMD-4M, a precizat Proekt.

Înainte de declanșarea războiului de anul trecut, Vekselberg a declarat într-un interviu că „nu există oameni care să dorească un război” în Rusia.

Oleg Deripaska, care deține întreprinderea Barnaultransmash, a furnizat, de asemenea, pulbere de aluminiu pentru fabricarea rachetelor Arkan, potrivit Proekt.

După invazia Ucrainei, Deripaska a declarat că este nevoie de pace „cât mai curând posibil” și a subliniat că „distrugerea Ucrainei ar fi o greșeală colosală”.

Proekt a detaliat, de asemenea, modul în care oligarhii ruși, inclusiv Alexei Mordașov, Mihail Fridman, Yuri Kovalciuk, Petr Aven și alții, au fost legați de fabricarea puștilor Kalașnikov AK-100 folosite în Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#razboi #miliardari #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Discuțiile privind o eventuală închidere a Laboratorului Biologic pentru Protecția Plantelor din Soroca ar putea genera un șoc structural pentru agricultura ecologică din nordul Republicii Moldova și pentru segmentul de producție certificată la nivel național. Avertismentul vine din partea economistului Iurie Rija.

Potrivit expertului, unitatea aflată în subordinea Ministerului Agriculturii reprezintă una dintre cele mai importante verigi tehnice ale agriculturii ecologice din regiune deservește aproximativ 2.900 de hectare certificate organic.

Rija subliniază că rolul laboratorului depășește simpla dimensiune administrativă. Aici sunt produse preparate biologice precum Rizoplan și Trihodermin, utilizate la tratarea semințelor și protecția culturilor împotriva bolilor de sol elemente tehnologice esențiale în agricultura ecologică.

Expertul explică faptul că particularitatea acestor produse constă în caracterul lor viu: bacteriile și microorganismele active au o viabilitate limitată, iar eficiența depinde de rapiditatea aplicării. Intervalul optim dintre tratarea seminței și încorporarea în sol este de aproximativ 24 de ore, iar depășirea acestui termen reduce semnificativ eficacitatea biologică.

În aceste condiții, proximitatea laboratorului devine o cerință tehnologică critică. Centralizarea sau relocarea serviciilor ar putea genera întârzieri operaționale, costuri suplimentare de transport și riscuri de compromitere a tratamentelor, avertizează economistul.

Impactul economic ar putea fi imediat pentru fermierii din regiune, care și-au construit modelele de business pe tehnologii biologice și investiții în certificare. Orice discontinuitate în lanțul tehnologic poate duce la pierderi de producție, dezechilibre fitosanitare și dificultăți în menținerea conformității cu standardele europene.

Iurie Rija atrage atenția că laboratorul reprezintă și o investiție acumulată în ani de experiență și adaptare la specificul pedoclimatic local. În contextul în care politicile europene promovează reducerea pesticidelor chimice și extinderea agriculturii ecologice, o eventuală desființare ar transmite un semnal contradictoriu față de obiectivele de dezvoltare durabilă.

Expertul consideră că, înaintea unei decizii finale, este necesară o analiză tehnico-economică aprofundată și consultarea directă a operatorilor agricoli afectați.

„În joc nu este doar funcționarea unui laborator, ci stabilitatea unei componente sensibile și valoroase a agriculturii moldovenești”, a concluzionat economistul.