Miliardarii ruși care aprovizionează armata lui Putin. Majoritatea au rămas tăcuți în legătură cu războiul din Ucraina

Cel puțin 81 de miliardari ruși au legături de afaceri cu armata Rusiei sau cu teritoriile ucrainene anexate, potrivit unei investigații a publicației Proekt.

Unii dintre aceștia au încercat să facă apel la Occident să anuleze sancțiunile impuse din cauze războiului Rusiei în Ucraina.

Majoritatea acestor indivizi au rămas tăcuți în legătură cu războiul, unii care l-au criticat în conversații private. În ciuda legăturilor lor cu mașina de război a Rusiei, 34 dintre acești oligarhi au fost sancționați doar de Kiev, nu și de occidentali, susține Proekt. Iar unii au încercat să determine Occidentul să ridice sancțiunile împotriva lor.

Miliardarul și magnatul oțelului Alexei Mordașov; președintele Norilsk Nickel, Vladimir Potanin; Alișer Usmanov și Arkadi Rotenberg se numără printre oamenii de afaceri ruși ale căror întreprinderi au aprovizionat armata rusă, potrivit Proekt.

Publicația de investigație a căutat contracte publice între companii deținute integral sau parțial de oamenii de afaceri ruși din cel mai recent top Forbes și fabrici militare rusești, Ministerul Apărării sau Garda Națională (Rosgvardia).

Publicația enumeră informații detaliate despre companiile celor 81 de magnați și despre legăturile de afaceri dintre aceste întreprinderi și armata rusă, stabilind o conexiune directă de la miliardari la anumite incidente sau atrocități care ar fi fost comise de armata rusă în Ucraina.

Сегодня у «Проекта» большая премьера – мы выпускаем список «Пссы войны». Это исследование, в котором мы выяснили, какой вклад в войну внесли богатейшие российские бизнесмены. https://t.co/egkBcn1qI4 pic.twitter.com/4MIMFgbSea

— Проект (@wwwproektmedia) July 31, 2023

Jurnaliștii de la Proekt au relatat că vehiculele amfibii de luptă ale infanteriei BMD-4, pe care armata rusă le-a folosit în localitatea ucraineană Bucea pentru cel puțin un tir documentat asupra unei mașini civile, au fost produse cu ajutorul unor companii deținute de magnați ruși.

Rusal Ural, deținută în coproprietate de oligarhul Victor Vekselberg, furnizează pulbere de aluminiu producătorului rachetelor Arkan folosite de BMD-4M, a precizat Proekt.

Înainte de declanșarea războiului de anul trecut, Vekselberg a declarat într-un interviu că „nu există oameni care să dorească un război” în Rusia.

Oleg Deripaska, care deține întreprinderea Barnaultransmash, a furnizat, de asemenea, pulbere de aluminiu pentru fabricarea rachetelor Arkan, potrivit Proekt.

După invazia Ucrainei, Deripaska a declarat că este nevoie de pace „cât mai curând posibil” și a subliniat că „distrugerea Ucrainei ar fi o greșeală colosală”.

Proekt a detaliat, de asemenea, modul în care oligarhii ruși, inclusiv Alexei Mordașov, Mihail Fridman, Yuri Kovalciuk, Petr Aven și alții, au fost legați de fabricarea puștilor Kalașnikov AK-100 folosite în Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#razboi #miliardari #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), Eugeniu Rusu, a respins acuzațiile lansate de deputatul Ion Chicu la ședința plenară a Parlamentul Republicii Moldova de săptămâna trecută, calificându-le drept false și menite să inducă în eroare opinia publică.

Potrivit lui Eugeniu Rusu, afirmația potrivit căreia AGEPI ar colecta milioane de lei din drepturi de autor prin intermediul organizațiilor de gestiune colectivă este „un fals”. Directorul AGEPI a subliniat că instituția nu colectează bani din drepturi de autor sau drepturi conexe, această prerogativă revenind exclusiv organizațiilor de gestiune colectivă – asociații obștești create de titularii de drepturi pentru a le reprezenta interesele în raport cu utilizatorii.

„AGEPI nu colectează bani pentru dreptul de autor și dreptul conex. Aceste sume sunt administrate de organizațiile de gestiune colectivă, constituite de interpreți, producători de fonograme, videograme, fotografi, pictori și alți titulari de drepturi”, a precizat Eugeniu Rusu.

Directorul AGEPI a respins și afirmația potrivit căreia titularii de drepturi nu ar primi remunerații de ani de zile. Conform actelor de verificare pentru anii 2021–2022, aproximativ 600 de titulari de drepturi au beneficiat anual de remunerații.

De asemenea, șeful AGEPI a calificat drept neadevărată acuzația privind lipsa controalelor asupra activității organizațiilor de gestiune colectivă. Potrivit acestuia, încă din anul 2010, AGEPI efectuează anual controale, iar actele de control sunt publice și pot fi consultate pe pagina oficială a instituției, la compartimentul „Transparență”. Începând cu 2021, aceste rapoarte sunt disponibile separat pentru fiecare organizație de gestiune colectivă.

Pentru anul 2024, AGEPI anunță că până la sfârșitul anului vor fi inițiate proceduri de control pentru toate organizațiile de gestiune colectivă.

Referitor la acuzațiile privind existența unui monopol în sistemul de gestiune colectivă, Eugeniu Rusu a precizat că în prezent funcționează șase organizații – patru pentru drepturi de autor și două pentru drepturi conexe – iar alte cinci cereri pentru obținerea avizului de funcționare sunt în examinare.

Totodată, directorul AGEPI a subliniat că instituția respectă dreptul fundamental la asociere și nu poate interveni pentru a crea organizații de gestiune colectivă în domenii unde titularii de drepturi nu s-au asociat încă. În acest sens, AGEPI poartă discuții cu uniunile de creație și titularii de drepturi pentru a stimula constituirea unor organizații și în alte domenii, precum filmul, pictura sau fotografia.

„Nu trebuie să ne lăsăm păcăliți de alegații eronate. Vom reveni și cu alte informații pe măsură ce acest subiect va fi polemizat în continuare”, a conchis Eugeniu Rusu.