Miliardarii ruși care aprovizionează armata lui Putin. Majoritatea au rămas tăcuți în legătură cu războiul din Ucraina

Cel puțin 81 de miliardari ruși au legături de afaceri cu armata Rusiei sau cu teritoriile ucrainene anexate, potrivit unei investigații a publicației Proekt.

Unii dintre aceștia au încercat să facă apel la Occident să anuleze sancțiunile impuse din cauze războiului Rusiei în Ucraina.

Majoritatea acestor indivizi au rămas tăcuți în legătură cu războiul, unii care l-au criticat în conversații private. În ciuda legăturilor lor cu mașina de război a Rusiei, 34 dintre acești oligarhi au fost sancționați doar de Kiev, nu și de occidentali, susține Proekt. Iar unii au încercat să determine Occidentul să ridice sancțiunile împotriva lor.

Miliardarul și magnatul oțelului Alexei Mordașov; președintele Norilsk Nickel, Vladimir Potanin; Alișer Usmanov și Arkadi Rotenberg se numără printre oamenii de afaceri ruși ale căror întreprinderi au aprovizionat armata rusă, potrivit Proekt.

Publicația de investigație a căutat contracte publice între companii deținute integral sau parțial de oamenii de afaceri ruși din cel mai recent top Forbes și fabrici militare rusești, Ministerul Apărării sau Garda Națională (Rosgvardia).

Publicația enumeră informații detaliate despre companiile celor 81 de magnați și despre legăturile de afaceri dintre aceste întreprinderi și armata rusă, stabilind o conexiune directă de la miliardari la anumite incidente sau atrocități care ar fi fost comise de armata rusă în Ucraina.

Сегодня у «Проекта» большая премьера – мы выпускаем список «Пссы войны». Это исследование, в котором мы выяснили, какой вклад в войну внесли богатейшие российские бизнесмены. https://t.co/egkBcn1qI4 pic.twitter.com/4MIMFgbSea

— Проект (@wwwproektmedia) July 31, 2023

Jurnaliștii de la Proekt au relatat că vehiculele amfibii de luptă ale infanteriei BMD-4, pe care armata rusă le-a folosit în localitatea ucraineană Bucea pentru cel puțin un tir documentat asupra unei mașini civile, au fost produse cu ajutorul unor companii deținute de magnați ruși.

Rusal Ural, deținută în coproprietate de oligarhul Victor Vekselberg, furnizează pulbere de aluminiu producătorului rachetelor Arkan folosite de BMD-4M, a precizat Proekt.

Înainte de declanșarea războiului de anul trecut, Vekselberg a declarat într-un interviu că „nu există oameni care să dorească un război” în Rusia.

Oleg Deripaska, care deține întreprinderea Barnaultransmash, a furnizat, de asemenea, pulbere de aluminiu pentru fabricarea rachetelor Arkan, potrivit Proekt.

După invazia Ucrainei, Deripaska a declarat că este nevoie de pace „cât mai curând posibil” și a subliniat că „distrugerea Ucrainei ar fi o greșeală colosală”.

Proekt a detaliat, de asemenea, modul în care oligarhii ruși, inclusiv Alexei Mordașov, Mihail Fridman, Yuri Kovalciuk, Petr Aven și alții, au fost legați de fabricarea puștilor Kalașnikov AK-100 folosite în Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#razboi #miliardari #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.