Miliardarii ruși care aprovizionează armata lui Putin. Majoritatea au rămas tăcuți în legătură cu războiul din Ucraina

Cel puțin 81 de miliardari ruși au legături de afaceri cu armata Rusiei sau cu teritoriile ucrainene anexate, potrivit unei investigații a publicației Proekt.

Unii dintre aceștia au încercat să facă apel la Occident să anuleze sancțiunile impuse din cauze războiului Rusiei în Ucraina.

Majoritatea acestor indivizi au rămas tăcuți în legătură cu războiul, unii care l-au criticat în conversații private. În ciuda legăturilor lor cu mașina de război a Rusiei, 34 dintre acești oligarhi au fost sancționați doar de Kiev, nu și de occidentali, susține Proekt. Iar unii au încercat să determine Occidentul să ridice sancțiunile împotriva lor.

Miliardarul și magnatul oțelului Alexei Mordașov; președintele Norilsk Nickel, Vladimir Potanin; Alișer Usmanov și Arkadi Rotenberg se numără printre oamenii de afaceri ruși ale căror întreprinderi au aprovizionat armata rusă, potrivit Proekt.

Publicația de investigație a căutat contracte publice între companii deținute integral sau parțial de oamenii de afaceri ruși din cel mai recent top Forbes și fabrici militare rusești, Ministerul Apărării sau Garda Națională (Rosgvardia).

Publicația enumeră informații detaliate despre companiile celor 81 de magnați și despre legăturile de afaceri dintre aceste întreprinderi și armata rusă, stabilind o conexiune directă de la miliardari la anumite incidente sau atrocități care ar fi fost comise de armata rusă în Ucraina.

Сегодня у «Проекта» большая премьера – мы выпускаем список «Пссы войны». Это исследование, в котором мы выяснили, какой вклад в войну внесли богатейшие российские бизнесмены. https://t.co/egkBcn1qI4 pic.twitter.com/4MIMFgbSea

— Проект (@wwwproektmedia) July 31, 2023

Jurnaliștii de la Proekt au relatat că vehiculele amfibii de luptă ale infanteriei BMD-4, pe care armata rusă le-a folosit în localitatea ucraineană Bucea pentru cel puțin un tir documentat asupra unei mașini civile, au fost produse cu ajutorul unor companii deținute de magnați ruși.

Rusal Ural, deținută în coproprietate de oligarhul Victor Vekselberg, furnizează pulbere de aluminiu producătorului rachetelor Arkan folosite de BMD-4M, a precizat Proekt.

Înainte de declanșarea războiului de anul trecut, Vekselberg a declarat într-un interviu că „nu există oameni care să dorească un război” în Rusia.

Oleg Deripaska, care deține întreprinderea Barnaultransmash, a furnizat, de asemenea, pulbere de aluminiu pentru fabricarea rachetelor Arkan, potrivit Proekt.

După invazia Ucrainei, Deripaska a declarat că este nevoie de pace „cât mai curând posibil” și a subliniat că „distrugerea Ucrainei ar fi o greșeală colosală”.

Proekt a detaliat, de asemenea, modul în care oligarhii ruși, inclusiv Alexei Mordașov, Mihail Fridman, Yuri Kovalciuk, Petr Aven și alții, au fost legați de fabricarea puștilor Kalașnikov AK-100 folosite în Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#razboi #miliardari #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că va majora tariful global la importuri de la 10% la 15%, după ce Curtea Supremă a SUA a decis că mecanismul utilizat de Casa Albă pentru introducerea tarifelor este ilegal. Anunțul a fost făcut de liderul american pe platforma Truth Social.

„În calitate de președinte al Statelor Unite ale Americii, ridic imediat tariful global pentru importul de bunuri și servicii […] de la 10% la nivelul complet permis și justificat juridic de 15%”, a scris Trump, acuzând că multe țări au „jefuit” economia americană timp de decenii.

Șeful de la Casa Albă a criticat dur decizia Curții Supreme, pe care a calificat-o drept „absurdă, prost redactată și profund antiamericană”, în contextul în care instanța a stabilit, cu votul a 6 judecători la 3, că Trump a acționat ilegal folosind legislația privind situațiile de urgență pentru a justifica tarifele „reciproce”.

Trump a anunțat prima rundă de taxe în februarie 2025, imediat după revenirea sa la Casa Albă. Măsurile au vizat inițial Canada, China și Mexic, pe care administrația americană le-a acuzat că nu combat suficient traficul de fentanil către SUA. Ulterior, pe 2 aprilie, Washingtonul a extins un tarif de 10% pentru importurile din aproape toate țările lumii și a impus suprataxe suplimentare pentru zeci de state considerate parteneri comerciali neloiali.

Președintele american a justificat politica tarifară prin „situația economică de urgență” provocată de deficitul comercial în creștere al SUA. Potrivit legislației comerciale din 1974, președintele poate introduce tarife pentru maximum 150 de zile fără aprobarea Congresului, însă pentru menținerea lor ulterioară este necesar votul legislativului.

Pe durata aplicării tarifelor, autoritățile americane au colectat cel puțin 133,5 miliarde de dolari de la importatori. În prezent, mai multe companii se pregătesc să ceară despăgubiri în instanță pentru aceste pierderi.