Miliardarii ruși care aprovizionează armata lui Putin. Majoritatea au rămas tăcuți în legătură cu războiul din Ucraina

Cel puțin 81 de miliardari ruși au legături de afaceri cu armata Rusiei sau cu teritoriile ucrainene anexate, potrivit unei investigații a publicației Proekt.

Unii dintre aceștia au încercat să facă apel la Occident să anuleze sancțiunile impuse din cauze războiului Rusiei în Ucraina.

Majoritatea acestor indivizi au rămas tăcuți în legătură cu războiul, unii care l-au criticat în conversații private. În ciuda legăturilor lor cu mașina de război a Rusiei, 34 dintre acești oligarhi au fost sancționați doar de Kiev, nu și de occidentali, susține Proekt. Iar unii au încercat să determine Occidentul să ridice sancțiunile împotriva lor.

Miliardarul și magnatul oțelului Alexei Mordașov; președintele Norilsk Nickel, Vladimir Potanin; Alișer Usmanov și Arkadi Rotenberg se numără printre oamenii de afaceri ruși ale căror întreprinderi au aprovizionat armata rusă, potrivit Proekt.

Publicația de investigație a căutat contracte publice între companii deținute integral sau parțial de oamenii de afaceri ruși din cel mai recent top Forbes și fabrici militare rusești, Ministerul Apărării sau Garda Națională (Rosgvardia).

Publicația enumeră informații detaliate despre companiile celor 81 de magnați și despre legăturile de afaceri dintre aceste întreprinderi și armata rusă, stabilind o conexiune directă de la miliardari la anumite incidente sau atrocități care ar fi fost comise de armata rusă în Ucraina.

Сегодня у «Проекта» большая премьера – мы выпускаем список «Пссы войны». Это исследование, в котором мы выяснили, какой вклад в войну внесли богатейшие российские бизнесмены. https://t.co/egkBcn1qI4 pic.twitter.com/4MIMFgbSea

— Проект. (@wwwproektmedia) July 31, 2023

Jurnaliștii de la Proekt au relatat că vehiculele amfibii de luptă ale infanteriei BMD-4, pe care armata rusă le-a folosit în localitatea ucraineană Bucea pentru cel puțin un tir documentat asupra unei mașini civile, au fost produse cu ajutorul unor companii deținute de magnați ruși.

Rusal Ural, deținută în coproprietate de oligarhul Victor Vekselberg, furnizează pulbere de aluminiu producătorului rachetelor Arkan folosite de BMD-4M, a precizat Proekt.

Înainte de declanșarea războiului de anul trecut, Vekselberg a declarat într-un interviu că “nu există oameni care să dorească un război” în Rusia.

Oleg Deripaska, care deține întreprinderea Barnaultransmash, a furnizat, de asemenea, pulbere de aluminiu pentru fabricarea rachetelor Arkan, potrivit Proekt.

După invazia Ucrainei, Deripaska a declarat că este nevoie de pace „cât mai curând posibil” și a subliniat că „distrugerea Ucrainei ar fi o greșeală colosală”.

Proekt a detaliat, de asemenea, modul în care oligarhii ruși, inclusiv Alexei Mordașov, Mihail Fridman, Yuri Kovalciuk, Petr Aven și alții, au fost legați de fabricarea puștilor Kalașnikov AK-100 folosite în Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#razboi #miliardari #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).