Miliardarii ruși Friedman și Timchenko pierd procesul împotriva sancțiunilor impuse de UE

Miliardarii ruși Mihail Friedman și Ghenadi Timchenko au pierdut în instanță procesul împotriva sancțiunilor Uniunii Europene, conform unei decizii recente a Curții de Justiție a Uniunii Europene de la Luxemburg, scrie Reuters.

Friedman și Timchenko, plasați pe locurile 10 și 6 în clasamentul celor mai bogați ruși conform Forbes pentru anul 2024, cu averi de 13,1 miliarde dolari și respectiv 23,4 miliarde dolari, au contestat cerința Consiliului UE de a-și declara resursele economice în țările UE, în cadrul sancțiunilor impuse ca urmare a „operațiunii speciale” militare ruse în Ucraina. Curtea a respins argumentele lor, subliniind că „nevoia de a combate mecanismele juridice și financiare care facilitează ocolirea măsurilor restrictive justifică aceste cerințe.”

Pe lângă Friedman și Timchenko, soția lui Timchenko, Elena, și partenerii lui Friedman, Petr Aven și German Khan, au contestat decizia Consiliului UE, afirmând că acesta a depășit competențele sale prin impunerea cerințelor de declarare a activelor. Totuși, Curtea a considerat că Consiliul UE nu a depășit competențele sale și că nu a intervenit în competențele statelor membre ale UE, care își păstrează dreptul de a stabili natura și responsabilitatea pentru încălcarea sancțiunilor.

Friedman și Aven au fost supuși sancțiunilor personale ale UE în februarie 2022, iar motivele incluzerii lor în lista de sancțiuni au fost legate de legăturile lor cu administrația lui Vladimir Putin și influența lor politică. În mai 2022, aceștia au contestat sancțiunile la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Pe 10 aprilie 2024, Curtea a anulat sancțiunile personale impuse lui Friedman și Aven, dar aceștia sunt încă sub sancțiuni, deoarece au fost incluși în lista actualizată a sancțiunilor în martie 2023.

În august, autoritățile UE au respins cererea lui Friedman de a ridica toate sancțiunile restante, fără a oferi explicații suplimentare. Timchenko, care a contestat sancțiunile în iunie 2022 și a cerut și despăgubiri de 1 milion de euro pentru prejudiciul suferit, a văzut cererea sa respinsă de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în septembrie 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #proces #miliardari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.