Miliardarii ruși Friedman și Timchenko pierd procesul împotriva sancțiunilor impuse de UE

Miliardarii ruși Mihail Friedman și Ghenadi Timchenko au pierdut în instanță procesul împotriva sancțiunilor Uniunii Europene, conform unei decizii recente a Curții de Justiție a Uniunii Europene de la Luxemburg, scrie Reuters.

Friedman și Timchenko, plasați pe locurile 10 și 6 în clasamentul celor mai bogați ruși conform Forbes pentru anul 2024, cu averi de 13,1 miliarde dolari și respectiv 23,4 miliarde dolari, au contestat cerința Consiliului UE de a-și declara resursele economice în țările UE, în cadrul sancțiunilor impuse ca urmare a „operațiunii speciale” militare ruse în Ucraina. Curtea a respins argumentele lor, subliniind că „nevoia de a combate mecanismele juridice și financiare care facilitează ocolirea măsurilor restrictive justifică aceste cerințe.”

Pe lângă Friedman și Timchenko, soția lui Timchenko, Elena, și partenerii lui Friedman, Petr Aven și German Khan, au contestat decizia Consiliului UE, afirmând că acesta a depășit competențele sale prin impunerea cerințelor de declarare a activelor. Totuși, Curtea a considerat că Consiliul UE nu a depășit competențele sale și că nu a intervenit în competențele statelor membre ale UE, care își păstrează dreptul de a stabili natura și responsabilitatea pentru încălcarea sancțiunilor.

Friedman și Aven au fost supuși sancțiunilor personale ale UE în februarie 2022, iar motivele incluzerii lor în lista de sancțiuni au fost legate de legăturile lor cu administrația lui Vladimir Putin și influența lor politică. În mai 2022, aceștia au contestat sancțiunile la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Pe 10 aprilie 2024, Curtea a anulat sancțiunile personale impuse lui Friedman și Aven, dar aceștia sunt încă sub sancțiuni, deoarece au fost incluși în lista actualizată a sancțiunilor în martie 2023.

În august, autoritățile UE au respins cererea lui Friedman de a ridica toate sancțiunile restante, fără a oferi explicații suplimentare. Timchenko, care a contestat sancțiunile în iunie 2022 și a cerut și despăgubiri de 1 milion de euro pentru prejudiciul suferit, a văzut cererea sa respinsă de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în septembrie 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #proces #miliardari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cancelarul german Friedrich Merz solicită Comisiei Europene să slăbească interdicția privind vânzarea mașinilor noi cu motoare pe combustie internă (benzină și motorină) după anul 2035 – una dintre cele mai importante politici ale Pactului Verde European. Liderul german avertizează că industria auto a țării, aflată deja sub presiune, riscă să fie grav afectată dacă regulile nu sunt relaxate.

Decizia UE, care prevede eliminarea treptată a automobilelor cu motoare termice și înlocuirea lor cu vehicule electrice sau pe hidrogen, urmărește reducerea cererii de combustibili fosili. Potrivit estimărilor S&P Global Energy CERA, cererea de benzină în Europa ar urma să scadă de la 2,4 milioane barili/zi în 2025 la 915.000 barili/zi în 2050, iar cererea de motorină ar putea înregistra un declin de 60% în aceeași perioadă.

Cu toate acestea, critici ai politicii susțin că măsura pune o povară disproporționată asupra producătorilor europeni, deja sub presiunea competiției cu industria auto chineză și a costurilor în creștere.

După luni de opoziție, Merz a anunțat că formațiunea sa – CDU – a obținut sprijinul social-democraților (SPD) în demersul de a promova reformarea interdicției. Într-o intervenție la televiziunea DRM News, el a confirmat că îi va trimite o scrisoare Ursulei von der Leyen, cerând oficial revizuirea deciziei.

Cancelarul susține că obiectivele climatice ale UE trebuie atinse „într-un mod neutru din punct de vedere tehnologic” și că producătorilor ar trebui să li se permită să continue producția de hibride și după 2035.

„Aceasta este o decizie crucială pentru viitorul Europei ca centru al industriei auto”, a declarat Merz.

Vicecancelarul și ministrul finanțelor, social-democratul Lars Klingbeil, a confirmat sprijinul politic, subliniind necesitatea flexibilității: „Viitorul este electric, dar trebuie să fim deschiși și altor tehnologii”.

Lipsa de claritate politică a determinat producătorii auto europeni să reducă ritmul investițiilor în producția de vehicule electrice. În Marea Britanie, presiunea publică a dus deja la amânarea termenelor privind interzicerea motoarelor pe combustie, iar schimbările politice din SUA, sub președintele Donald Trump, au afectat prognozele globale ale cererii de petrol.

Analiza S&P Global Mobility indică faptul că un scenariu de relaxare este deja luat în calcul drept „variantă de bază”, anticipând că UE ar putea modifica regulile la revizuirea oficială din 10 decembrie.

Grupul „Transport & Environment”, o organizație europeană pentru energie curată, avertizează că orice relaxare va afecta atractivitatea Europei pentru investiții. Deja, europenii au anunțat investiții în vehicule electrice de doar 70 miliarde euro, comparativ cu 97 miliarde euro în America de Nord.

În prezent, potrivit Asociației Europene a Producătorilor Auto, mașinile electrice reprezintă 16,4% din piața europeană, hibridele 34,6%, iar hibridele plug-in 9,1%. Producătorii sunt reticenți să accelereze producția în absența certitudinii politice.

„Orice slăbire a țintelor va reduce și mai mult atractivitatea Europei ca destinație de investiții”, a avertizat organizația.