Miliardarii ruși Friedman și Timchenko pierd procesul împotriva sancțiunilor impuse de UE

Miliardarii ruși Mihail Friedman și Ghenadi Timchenko au pierdut în instanță procesul împotriva sancțiunilor Uniunii Europene, conform unei decizii recente a Curții de Justiție a Uniunii Europene de la Luxemburg, scrie Reuters.

Friedman și Timchenko, plasați pe locurile 10 și 6 în clasamentul celor mai bogați ruși conform Forbes pentru anul 2024, cu averi de 13,1 miliarde dolari și respectiv 23,4 miliarde dolari, au contestat cerința Consiliului UE de a-și declara resursele economice în țările UE, în cadrul sancțiunilor impuse ca urmare a „operațiunii speciale” militare ruse în Ucraina. Curtea a respins argumentele lor, subliniind că „nevoia de a combate mecanismele juridice și financiare care facilitează ocolirea măsurilor restrictive justifică aceste cerințe.”

Pe lângă Friedman și Timchenko, soția lui Timchenko, Elena, și partenerii lui Friedman, Petr Aven și German Khan, au contestat decizia Consiliului UE, afirmând că acesta a depășit competențele sale prin impunerea cerințelor de declarare a activelor. Totuși, Curtea a considerat că Consiliul UE nu a depășit competențele sale și că nu a intervenit în competențele statelor membre ale UE, care își păstrează dreptul de a stabili natura și responsabilitatea pentru încălcarea sancțiunilor.

Friedman și Aven au fost supuși sancțiunilor personale ale UE în februarie 2022, iar motivele incluzerii lor în lista de sancțiuni au fost legate de legăturile lor cu administrația lui Vladimir Putin și influența lor politică. În mai 2022, aceștia au contestat sancțiunile la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Pe 10 aprilie 2024, Curtea a anulat sancțiunile personale impuse lui Friedman și Aven, dar aceștia sunt încă sub sancțiuni, deoarece au fost incluși în lista actualizată a sancțiunilor în martie 2023.

În august, autoritățile UE au respins cererea lui Friedman de a ridica toate sancțiunile restante, fără a oferi explicații suplimentare. Timchenko, care a contestat sancțiunile în iunie 2022 și a cerut și despăgubiri de 1 milion de euro pentru prejudiciul suferit, a văzut cererea sa respinsă de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în septembrie 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #proces #miliardari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.