Miliardarul care a fost cel mai bogat om din lume s-a prăbuşit din topul bogaților. Suma uriaşă pe care a pierdut-o

Bernard Arnault, fondatorul imperiului de lux LVMH, cunoscut pentru branduri precum Louis Vuitton, Dior, Givenchy și Fendi, a căzut pe locul cinci în clasamentul miliardarilor mondiali, după ce a pierdut 54 de miliarde de dolari din avere din cauza scăderii valorii acțiunilor sale. Arnault, care avea la sfârșitul lunii martie o avere de 231 de miliarde de dolari și era cel mai bogat om din lume, se confruntă acum cu o avere estimată la 177 de miliarde de dolari.

Scăderea de 16% a acțiunilor LVMH, care se tranzacționează acum la 132 de dolari per acțiune, a afectat semnificativ poziția lui Arnault, acesta deținând 48% din conglomerat. Începând cu 2024, averea sa a scăzut cu 30 de miliarde de dolari, făcându-l cel mai mare pierzător din topul miliardarilor în acest an.

LVMH a raportat o scădere modestă a veniturilor în prima jumătate a anului, iar diviziile de vinuri și băuturi tari au fost cele mai afectate. Jean-Jacques Guoiny, directorul financiar al companiei, sugerează că situația geopolitică și economică globală ar putea fi cauza scăderii consumului de produse de lux.

Această tendință nu afectează doar LVMH, ci și alte branduri de lux, care au raportat pierderi în 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bernard arault #Bogat #miliardar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce Republica Moldova se confruntă cu un deficit al balanței comerciale care a depășit 30% din PIB, Statele Unite ale Americii au reușit în 2025 una dintre cele mai spectaculoase corecții comerciale din ultimele decenii. Analiza economistului Veaceslav Ioniță arată un contrast dur între direcția marilor economii și vulnerabilitățile tot mai profunde ale economiei moldovenești.

Potrivit datelor analizate, în ultimii ani deficitul comercial trimestrial al SUA oscila între 200 și 280 de miliarde de dolari. Însă în trimestrul IV al anului 2025, acesta a coborât brusc la aproximativ 70 de miliarde de dolari, ceea ce înseamnă o reducere de aproape patru ori într-un singur trimestru.

La nivel anual, Statele Unite au încheiat anul 2025 cu un deficit comercial de circa 680 de miliarde de dolari. Deși valoarea absolută rămâne mare, raportarea la produsul intern brut schimbă radical perspectiva. Dacă în perioada 2020–2022 deficitul comercial american era situat la 3,5–3,7% din PIB, în 2025 acesta a fost redus la aproximativ 2,2% din PIB. Este cel mai scăzut nivel din ultimii aproape 30 de ani, comparabil doar cu anul 1997, înainte de accelerarea globalizării și a externalizării masive a producției.

„Deficitul comercial al SUA nu a dispărut, dar a devenit gestionabil. Pentru o economie de talia Statelor Unite, 2,2% din PIB nu mai reprezintă o vulnerabilitate strategică, ci un dezechilibru controlat”, subliniază Veaceslav Ioniță. Potrivit economistului, această evoluție marchează o schimbare clară de paradigmă: deficitul comercial nu mai este tratat ca un cost inevitabil al globalizării, ci ca o problemă economică și geopolitică ce trebuie corectată.

Această schimbare are implicații globale. Marile economii transmit semnalul că reducerea deficitelor comerciale devine un obiectiv strategic. Franța a început deja să se adapteze, Germania urmează, iar alte state mari vor intra în aceeași logică, ceea ce va declanșa o competiție dură pentru echilibrarea comerțului extern.

În acest context, comparația cu Republica Moldova este, potrivit analizei, una „care doare”. În 2025, deficitul balanței comerciale a Moldovei a depășit 30% din PIB. Chiar dacă economiile mici tind să aibă deficite mai mari, un asemenea nivel nu mai poate fi calificat drept un simplu dezechilibru structural, ci reprezintă o vulnerabilitate majoră. Raportat la dimensiunea economiei, Moldova funcționează cu un deficit de aproape 15 ori mai mare decât cel considerat o realizare istorică pentru SUA.

Veaceslav Ioniță subliniază că Moldova nu dispune de instrumentele Statelor Unite – nu are o monedă de rezervă globală, o piață internă uriașă sau capacitatea de a influența regulile comerțului mondial. „Însă lecția americană nu este despre instrumente, ci despre direcție”, notează economistul.

Într-o lume în care marile economii își reduc agresiv deficitele comerciale, Republica Moldova riscă să rămână extrem de expusă riscurilor valutare, financiare și sociale. Concluzia analizei este tranșantă: reducerea deficitului balanței comerciale trebuie să devină un obiectiv economic strategic pentru Moldova, nu din motive ideologice, ci din rațiuni de supraviețuire economică într-un mediu global tot mai dur și competitiv.