Miliardarul ceh Daniel Kretinsky devine un jucător cheie în industria germană a oţelului

Acţiunile Thyssenkrupp, un conglomerat industrial german, au crescut cu 10% după ce a anunţat că miliardarul ceh Daniel Kretinsky o să intre în structura acţionaratului cu o participaţie de 20%, scrie FT. Acesta ar mai putea prelua încă 30% din companie.

CEO-ul Thyssenkrupp, Miguel Lopez, a explicat că noul parteneriat va ajuta compania să „reducă costurile asociate decarbonizării” şi „accelerarea transformării verzi a industriei sidelurgice”. La nivel internaţional industria oţelului este responsabilă de 7% din emisiile de dioxid carbon.

Gigantul industrial, cândva cel mai mare producător de oţel din Germania, a fost lovit de creşterea preţurilor la energie dar şi de scăderea cererii din partea producătorilor auto. Compania se află, totodată, în mijlocul unui proces de restructurare.

Analiştii Citigroup au arătat că decizia „va ajuta la transformarea ecologică a companiei”.

Kretinsky este unul dintre cei mai activi jucători al zonei de M&A în ultimii ani. „Sfinxul ceh” deţine 50% din lanţul german de supermaketuri Metro şi este în discuţii pentru a cumpăra International Distributions Services, compania mamă din spatele UK Royal Mail.

„Întreg sectorul sidelurgic va trebui să facă această transformare, una similară cu cea a industriei energiei. Am mare respect pentru Thyssenkrupp deoarece este unul dintre pilonii tradiţionali ai economiei germane”, a declarat Daniel Kretinsky.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#otel #industrie #Germania #miliardar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Discuțiile privind o eventuală închidere a Laboratorului Biologic pentru Protecția Plantelor din Soroca ar putea genera un șoc structural pentru agricultura ecologică din nordul Republicii Moldova și pentru segmentul de producție certificată la nivel național. Avertismentul vine din partea economistului Iurie Rija.

Potrivit expertului, unitatea aflată în subordinea Ministerului Agriculturii reprezintă una dintre cele mai importante verigi tehnice ale agriculturii ecologice din regiune deservește aproximativ 2.900 de hectare certificate organic.

Rija subliniază că rolul laboratorului depășește simpla dimensiune administrativă. Aici sunt produse preparate biologice precum Rizoplan și Trihodermin, utilizate la tratarea semințelor și protecția culturilor împotriva bolilor de sol elemente tehnologice esențiale în agricultura ecologică.

Expertul explică faptul că particularitatea acestor produse constă în caracterul lor viu: bacteriile și microorganismele active au o viabilitate limitată, iar eficiența depinde de rapiditatea aplicării. Intervalul optim dintre tratarea seminței și încorporarea în sol este de aproximativ 24 de ore, iar depășirea acestui termen reduce semnificativ eficacitatea biologică.

În aceste condiții, proximitatea laboratorului devine o cerință tehnologică critică. Centralizarea sau relocarea serviciilor ar putea genera întârzieri operaționale, costuri suplimentare de transport și riscuri de compromitere a tratamentelor, avertizează economistul.

Impactul economic ar putea fi imediat pentru fermierii din regiune, care și-au construit modelele de business pe tehnologii biologice și investiții în certificare. Orice discontinuitate în lanțul tehnologic poate duce la pierderi de producție, dezechilibre fitosanitare și dificultăți în menținerea conformității cu standardele europene.

Iurie Rija atrage atenția că laboratorul reprezintă și o investiție acumulată în ani de experiență și adaptare la specificul pedoclimatic local. În contextul în care politicile europene promovează reducerea pesticidelor chimice și extinderea agriculturii ecologice, o eventuală desființare ar transmite un semnal contradictoriu față de obiectivele de dezvoltare durabilă.

Expertul consideră că, înaintea unei decizii finale, este necesară o analiză tehnico-economică aprofundată și consultarea directă a operatorilor agricoli afectați.

„În joc nu este doar funcționarea unui laborator, ci stabilitatea unei componente sensibile și valoroase a agriculturii moldovenești”, a concluzionat economistul.