Miliardarul ceh Daniel Kretinsky devine un jucător cheie în industria germană a oţelului

Acţiunile Thyssenkrupp, un conglomerat industrial german, au crescut cu 10% după ce a anunţat că miliardarul ceh Daniel Kretinsky o să intre în structura acţionaratului cu o participaţie de 20%, scrie FT. Acesta ar mai putea prelua încă 30% din companie.

CEO-ul Thyssenkrupp, Miguel Lopez, a explicat că noul parteneriat va ajuta compania să „reducă costurile asociate decarbonizării” şi „accelerarea transformării verzi a industriei sidelurgice”. La nivel internaţional industria oţelului este responsabilă de 7% din emisiile de dioxid carbon.

Gigantul industrial, cândva cel mai mare producător de oţel din Germania, a fost lovit de creşterea preţurilor la energie dar şi de scăderea cererii din partea producătorilor auto. Compania se află, totodată, în mijlocul unui proces de restructurare.

Analiştii Citigroup au arătat că decizia „va ajuta la transformarea ecologică a companiei”.

Kretinsky este unul dintre cei mai activi jucători al zonei de M&A în ultimii ani. „Sfinxul ceh” deţine 50% din lanţul german de supermaketuri Metro şi este în discuţii pentru a cumpăra International Distributions Services, compania mamă din spatele UK Royal Mail.

„Întreg sectorul sidelurgic va trebui să facă această transformare, una similară cu cea a industriei energiei. Am mare respect pentru Thyssenkrupp deoarece este unul dintre pilonii tradiţionali ai economiei germane”, a declarat Daniel Kretinsky.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#otel #industrie #Germania #miliardar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.