Miliardarul ceh Daniel Kretinsky devine un jucător cheie în industria germană a oţelului

27 Apr. 2024, 08:27
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
27 Apr. 2024, 08:27 // Bani și Afaceri //  bani.md

Acţiunile Thyssenkrupp, un conglomerat industrial german, au crescut cu 10% după ce a anunţat că miliardarul ceh Daniel Kretinsky o să intre în structura acţionaratului cu o participaţie de 20%, scrie FT. Acesta ar mai putea prelua încă 30% din companie.

CEO-ul Thyssenkrupp, Miguel Lopez, a explicat că noul parteneriat va ajuta compania să „reducă costurile asociate decarbonizării” şi „accelerarea transformării verzi a industriei sidelurgice”. La nivel internaţional industria oţelului este responsabilă de 7% din emisiile de dioxid carbon.

Gigantul industrial, cândva cel mai mare producător de oţel din Germania, a fost lovit de creşterea preţurilor la energie dar şi de scăderea cererii din partea producătorilor auto. Compania se află, totodată, în mijlocul unui proces de restructurare.

Analiştii Citigroup au arătat că decizia „va ajuta la transformarea ecologică a companiei”.

Kretinsky este unul dintre cei mai activi jucători al zonei de M&A în ultimii ani. „Sfinxul ceh” deţine 50% din lanţul german de supermaketuri Metro şi este în discuţii pentru a cumpăra International Distributions Services, compania mamă din spatele UK Royal Mail.

„Întreg sectorul sidelurgic va trebui să facă această transformare, una similară cu cea a industriei energiei. Am mare respect pentru Thyssenkrupp deoarece este unul dintre pilonii tradiţionali ai economiei germane”, a declarat Daniel Kretinsky.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

02 Feb. 2026, 22:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Feb. 2026, 22:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.