Miliardarul Daniel Ek, șeful Spotify investește 100 milioane dolari într-un start-up din domeniul apărării

Miliardarul suedez Daniel Ek, fondator și CEO al aplicației Spotify, investește 100 de milioane de euro în Helsing, o companie europeană de securitate ce folosește inteligența artificială și care, cu noua finanțare obținută ajunge la investiții de 102,5 milioane de euro.

Noua finanțare va fi folosită pentru a crește echipa startup-ului formată în prezent din peste 70 de persoane, dar și pentru accelerarea produsului companiei de AI (inteligență artificială), scrie TechCrunch.

Investiția făcută de fondatorul Spotify vine ca o confirmare a promisiunii sale din 2020 că, în următorii 10 ani, va acorda finanțare de 1 miliard de euro, din averea sa, în startup-uri europene care dezvoltă tehnologii uimitoare, pentru ca Europa să ajungă în urma SUA în privința companiilor tech, scrie startupcafe.ro.

Startup-ul Helsing, fondat în 2021 de Torsten Reil (CEO), Gundbert Scherf și Niklas Koehler, intenționează să folosească platforma sa de inteligență artificială pentru a îmbunătăți apărarea și securitatea națională în statele democratice, făcându-le mai eficiente, prin utilizarea unor date furnizate în timp real.

Daniel Ek va finanța Helsing prin compania sa europeană de investiții, Prima Materia. Astfel, el se va alătura Consiliului de Administrație al startup-ului, alături de co-fondatorii firmei.

„Am înființat Prima Materia pentru a promova știința și tehnologia, pentru a rezolva cele mai mari provocări ale lumii și pentru a ajuta societatea să progreseze către un viitor mai bun. Europa are o oportunitate extraordinară de a avansa în construirea de sisteme AI dinamice într-un mod etic, transparent și responsabil. Torsten, Gundbert, Niklas și întreaga echipă Helsing își iau această responsabilitate în serios și sunt determinați de aceleași valori și ambiție care ne-au determinat să începem Prima Materia”, a spus șeful Spotify, Daniel Ek.

De cealaltă parte, Helsing spune că platforma sa software „procesează datele de la mai mulți senzori direct pe vehicule și sisteme, pentru a oferi o perspectivă integrată a mediului operațional cu scopul de a lua decizii mai rapide și mai precise”.

Helsing, cu birouri în Londra, München și Berlin, plănuiește să se extindă în mai multe țări.

În vârstă de 37 de ani, Daniel Ek are o avere estimată la 4,7 miliarde de dolari, conform Forbes.com. În anul 2006, când avea doar 23 de ani, el a fondat compania Spotify, alături de Martin Lorentzon, un om de afaceri suedez.

#spotify #miliardar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.