Milionarii statului de la Moldovagaz! Salariile fabuloase ridicate de membrii consiliului

Cei șase membri ai Consiliului de Observatori de la Moldovagaz au ridicat 12,3 milioane de lei, în anul 2023, potrivit informațiilor postate de Alexandr Petkov, primarul orașului Bălți și unul din acționarii companiei.

Fiecare membru din consiliul Moldovagaz a ridicat câte 2,05 milioane de lei. Este vorba de Vitalii Markelov, Serghei Kuzneț, Kirill Neumin și Dmitrii Handoga. Toți sunt reprezentanții Gazprom. Din partea statului Republica Moldova, care au ridicat câte 2 milioane de lei sunt Constantin Borosan, secretar de stat la Ministerul Energiei și expertul în energetică, Sergiu Tofilat.

„Reprezentanții statului au introdus un proiect de decizie de modificare a cuantumului remunerației membrilor Consiliului de Supraveghere în jos. O mișcare atât de ieftină. Pentru că știau foarte bine că reprezentanții Gazprom în Consiliu nu vor susține acest proiect și, ca urmare, va rămâne aceeași formulă – 4,4% din costurile anuale de întreținere a întregului personal al SA Moldovagaz. Nu din venituri, nu din profit, ci din costuri. Or, anul viitor, urmare a unei creșteri a salariilor angajaților companiei, remunerația acestor șefi va fi chiar mai mare decât prezentul cuantum de 2 milioane de lei”, susține acționarul.

Moldovagaz, compania fiică a gigantul rus Gazprom a contabilizat un profit de 1,282 miliarde de lei în 2023, față de pierderile de 323 milioane de lei în anul 2022, potrivit raportului financiar al companiei.

Moldovagaz este controlată de concernul rus Gazprom – 50%, Agenția Proprietății Publice – 35,3%, iar Tiraspoltransgaz – 13,14%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#salaarii #milionari #Moldovagaz #companie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.